Un gigant turistic din România își extinde imperiul în Republica Moldova

Agenția de turism Karpaten, unul dintre cei mai mari turoperatori din România, face un pas important spre internaționalizare, deschizând birouri în Republica Moldova și Elveția. Noua extindere include atât agenții fizice, cât și o platformă online și o rețea de distribuție B2B, model deja consacrat în România.

„Ne extindem în Republica Moldova și Elveția după același model din România, iar birourile sunt deja deschise. Urmează să începem operarea în a doua parte a anului”, a declarat Alexandru Mărginean, acționar al grupului și fiul fondatorului Gheorghe Mărginean.

Decizia de a intra pe piața elvețiană a fost influențată de stabilitatea politică și economică a țării și de concurența mai redusă pe piața de outgoing, comparativ cu alte state vest-europene precum Germania sau Franța. În Republica Moldova, agenția își propune să valorifice oportunitățile pieței locale emergente, notează profit.ro.

Divizia Karpaten Outgoing, specializată în vânzarea de pachete turistice pentru destinații externe, a raportat vânzări de 890 de milioane de lei și un profit net de 16 milioane de lei în 2024. De asemenea, Karpaten Turism, axată pe incoming, a generat vânzări totale de 42 de milioane de RON și un profit net de 2,5 milioane de RON.

Grupul Karpaten include și alte divizii, cum ar fi Karpaten Hotels, care operează două hoteluri și are planuri pentru un al treilea, programat să fie inaugurat în următorii doi ani, și Karpaten Logistics & Tours, axată pe servicii logistice.

Fondată în 1996, Karpaten operează în prezent printr-o rețea de 17 agenții fizice în România și o platformă online, consolidându-și poziția de lider pe piața turistică. Cu extinderea în Moldova și Elveția, compania își propune să devină un jucător important și pe piața internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agenție #Chisinau #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.