De ce au nevoie investitorii de reguli care nu se schimbă de la un proiect la altul. Ce înseamnă planul Chișinău 2040

18 Nov. 2026, 13:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2026, 13:42 // Actual //  bani.md

Chișinăul își pregătește noul Plan Urbanistic General, documentul care va stabili regulile de construire în capitală pentru următorii 15–20 ani. Pentru companii și dezvoltatori, miza principală este previzibilitatea: să știe din timp ce se poate construi, unde și în ce condiții.

În ultimii aproape 20 de ani, Chișinăul s-a schimbat mult. Orașul a crescut, au apărut cartiere noi, iar nevoile locuitorilor și ale economiei sunt astăzi altele decât în 2007, când a fost aprobat planul urbanistic în vigoare. De aceea, capitala are nevoie de un document nou, adaptat realităților de azi. Pentru investitori, un astfel de plan aduce răspunsul la o întrebare importantă: ce se va putea construi pe un anumit teren peste cinci sau zece ani.

Noul plan își propune să schimbe această practică. Specialiștii care lucrează la concepție vorbesc despre reguli „flexibile, dar ferme”. Sunt suficient de flexibile ca să permită proiecte noi și adaptarea la nevoile economiei, dar suficient de ferme ca să nu fie renegociate pentru fiecare investiție în parte.
Concepția mai propune o ofertă permanentă pentru investitori, adică terenuri și zone pregătite din timp pentru activități economice, și dezvoltarea parteneriatelor public-privat.

Dezvoltarea economică este unul dintre cele șase obiective de bază ale planului. Documentul trebuie să creeze condiții pentru investiții, locuri de muncă și inovare, precum și pentru reconversia fostelor teritorii industriale ale orașului. Autoritățile spun că e nevoie de „un dialog real cu mediul economic” și de soluții viabile pentru dezvoltarea municipiului. Viziunea pentru 2040 descrie Chișinăul ca pe un pol cultural, un nod comercial și un hub al inovării pentru întreaga regiune.

Ce stabilește concret planul

Potrivit Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, Planul Urbanistic General are două componente. Componenta directoare stabilește direcțiile principale de dezvoltare a orașului, rețelele de transport public, mobilitatea și schema rețelelor de utilități. Componenta de reglementare stabilește zonele funcționale ale orașului și regulile de construire: înălțimea clădirilor, densitatea, distanțele dintre construcții și alinierea la stradă. Potrivit echipei care elaborează planul, PUG nu modifică dreptul de proprietate, dar regulile lui vor arăta cum poate fi folosit și construit fiecare teren în viitor.
Municipiul Chișinău are o suprafață de aproximativ 571,6 km² și circa 18.500 de hectare de teren construibil. Felul în care va fi folosit acest teren va influența direct deciziile de investiții din următorii ani.

Chișinăul își pregătește noul Plan Urbanistic General, documentul care va stabili regulile de construire în capitală pentru următorii 15–20 ani. Pentru companii și dezvoltatori, miza principală este previzibilitatea: să știe din timp ce se poate construi, unde și în ce condiții.

În ultimii aproape 20 de ani, Chișinăul s-a schimbat mult. Orașul a crescut, au apărut cartiere noi, iar nevoile locuitorilor și ale economiei sunt astăzi altele decât în 2007, când a fost aprobat planul urbanistic în vigoare. De aceea, capitala are nevoie de un document nou, adaptat realităților de azi. Pentru investitori, un astfel de plan aduce răspunsul la o întrebare importantă: ce se va putea construi pe un anumit teren peste cinci sau zece ani.

Noul plan își propune să schimbe această practică. Specialiștii care lucrează la concepție vorbesc despre reguli „flexibile, dar ferme”. Sunt suficient de flexibile ca să permită proiecte noi și adaptarea la nevoile economiei, dar suficient de ferme ca să nu fie renegociate pentru fiecare investiție în parte.
Concepția mai propune o ofertă permanentă pentru investitori, adică terenuri și zone pregătite din timp pentru activități economice, și dezvoltarea parteneriatelor public-privat.

Dezvoltarea economică este unul dintre cele șase obiective de bază ale planului. Documentul trebuie să creeze condiții pentru investiții, locuri de muncă și inovare, precum și pentru reconversia fostelor teritorii industriale ale orașului. Autoritățile spun că e nevoie de „un dialog real cu mediul economic” și de soluții viabile pentru dezvoltarea municipiului. Viziunea pentru 2040 descrie Chișinăul ca pe un pol cultural, un nod comercial și un hub al inovării pentru întreaga regiune.

Ce stabilește concret planul

Potrivit Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, Planul Urbanistic General are două componente. Componenta directoare stabilește direcțiile principale de dezvoltare a orașului, rețelele de transport public, mobilitatea și schema rețelelor de utilități. Componenta de reglementare stabilește zonele funcționale ale orașului și regulile de construire: înălțimea clădirilor, densitatea, distanțele dintre construcții și alinierea la stradă. Potrivit echipei care elaborează planul, PUG nu modifică dreptul de proprietate, dar regulile lui vor arăta cum poate fi folosit și construit fiecare teren în viitor.
Municipiul Chișinău are o suprafață de aproximativ 571,6 km² și circa 18.500 de hectare de teren construibil. Felul în care va fi folosit acest teren va influența direct deciziile de investiții din următorii ani.

În ce etapă este planul

Planul este elaborat de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei Chișinău, împreună cu Consorțiul ARHICON, AO INFOERA și o echipă multidisciplinară de experți. Între 4 septembrie și 7 octombrie 2026, mediul de afaceri și locuitorii au putut trimite propuneri în cadrul consultării publice dedicate dezvoltării economice, utilităților și serviciilor publice.

În prezent, propunerile din cele patru consultări publice sunt analizate împreună cu cele 12 studii de fundamentare. Urmează elaborarea concepției de dezvoltare a orașului, a regulamentului local de urbanism și votul în Consiliul Municipal.

Mai multe informații despre plan sunt disponibile pe pug.chisinau.md.

Planul este elaborat de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei Chișinău, împreună cu Consorțiul ARHICON, AO INFOERA și o echipă multidisciplinară de experți. Între 4 septembrie și 7 octombrie 2026, mediul de afaceri și locuitorii au putut trimite propuneri în cadrul consultării publice dedicate dezvoltării economice, utilităților și serviciilor publice.

În prezent, propunerile din cele patru consultări publice sunt analizate împreună cu cele 12 studii de fundamentare. Urmează elaborarea concepției de dezvoltare a orașului, a regulamentului local de urbanism și votul în Consiliul Municipal.

Mai multe informații despre plan sunt disponibile pe pug.chisinau.md.

18 Nov. 2026, 13:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 13:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns să se împrumute de pe piața internă la dobânzi de peste 14% anual, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, explică nivelul ridicat al dobânzilor prin inflație, condițiile monetare și lichiditățile disponibile pe piață, precizând că nu toate împrumuturile Guvernului sunt contractate la asemenea costuri.

Întrebată despre recenta plasare a valorilor mobiliare de stat (VMS) cu o dobândă de 14,09% pentru o perioadă de 364 de zile, ministrul a declarat că randamentele diferă în funcție de scadență, volumul solicitat de stat și ofertele investitorilor.

„Dobânzile mai mari la VMS nu sunt fixate”, a explicat Belous, precizând că Ministerul Finanțelor organizează periodic licitații, iar costul împrumuturilor este determinat de condițiile existente pe piață.

Potrivit ministrei, majorarea dobânzilor este legată inclusiv de accelerarea inflației și de înăsprirea condițiilor monetare. Totodată, nivelul lichidităților disponibile influențează randamentele solicitate de investitori pentru a finanța statul.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, la licitația din 17 noiembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile a ajuns la 14,09%. Valoarea nominală a titlurilor plasate a constituit aproximativ 1,82 miliarde de lei, în timp ce suma efectiv atrasă, la prețul de vânzare, a fost de circa 1,6 miliarde de lei.

Diferența dintre valoarea nominală care urmează să fie rambursată la scadență și suma încasată de stat este de aproximativ 224,7 milioane de lei și reprezintă costul finanțării prin această emisiune.

Comparativ, la licitația din 15 septembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu aceeași maturitate era de 10,14%, ceea ce înseamnă o creștere de 3,95 puncte procentuale în doar două luni.

Victoria Belous a subliniat că statul continuă să contracteze și împrumuturi cu dobânzi mai mici, inclusiv sub 10%, în funcție de instrumentul financiar și termenul de rambursare.

Ministrul a recunoscut însă că plata dobânzilor reprezintă o povară pentru finanțele publice. Potrivit acesteia, costurile de deservire a datoriei publice se situează în prezent la aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat, în timp ce nivelul maxim de referință utilizat de autorități este de 10%.

Belous a admis că ar fi preferabil ca o parte din resursele utilizate pentru deservirea datoriei să fie direcționate către alte necesități, însă a precizat că aceasta este realitatea bugetară în care funcționează Republica Moldova.