Acordul „metalelor rare”: SUA vor trupe în Ucraina pentru a proteja rezervele de 500 de miliarde de dolari

16 Feb. 2025, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Feb. 2025, 10:30 // Actual //  Ursu Victor

Administrația fostului președinte american Donald Trump a propus trimiterea trupelor americane în Ucraina în schimbul obținerii unui drept de proprietate asupra a 50% din resursele de metale rare ale Ucrainei, estimate la o valoare de 500 de miliarde de dolari. Proiectul prevede ca zonele de exploatare a minereurilor să fie păzite de unități militare americane, conform unor surse guvernamentale americane citate de NBC și Financial Times (FT).

Această înțelegere ar permite Ucrainei să recupereze „miliarde de dolari” pentru armele și sprijinul acordat de SUA de la începutul invaziei rusești din 2022. Scott Bessent, secretar de stat al Departamentului de Finanțe al SUA, a prezentat acest proiect președintelui ucrainean Volodimir Zelenski miercuri la Kiev, conform a opt oficiali ucraineni care au confirmat întâlnirea.

În ciuda propunerii, Zelenski nu a semnat acordul imediat, solicitând timp pentru a-l analiza și pentru a consulta consilierii săi. Oficialii ucraineni au cerut mai multe clarificări cu privire la cum acest acord va contribui la securitatea pe termen lung a Ucrainei, primind un răspuns vag legat de „asigurarea prezenței americane pe teritoriul ucrainean”.

Zelenski a insistat asupra legării garanțiilor de securitate americane și europene de acordul pentru resursele naturale. De asemenea, liderul ucrainean a manifestat interes pentru implicarea altor state, inclusiv ale Uniunii Europene, în exploatarea viitoare a resurselor naturale ale Ucrainei. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a sugerat anterior țărilor din UE o colaborare în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, inclusiv titan, uraniu și litiu, pentru a întări industria și producția de apărare europeană.

În prezent, autoritățile ucrainene sunt în discuții pentru a obține o ofertă mai favorabilă din partea SUA, în condițiile în care unii oficiali ucraineni consideră că acordul propus de Bessent ar putea reprezenta „o înțelegere dificilă pentru Ucraina”. Zelenski a menționat că discuțiile privind metalele rare „continuă” și că a avut mai multe runde de negocieri pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.