Bănci conduse de Morgan Stanley vând o nouă tranșă de 13 miliarde de dolari din datoria Twitter a lui Elon Musk

Un consorţiu de bănci condus de Morgan Stanley a vândut investitorilor o nouă parte semnificativă din datoria de 13 miliarde de dolari care a finanţat achiziţia Twitter, acum X, de către Elon Musk în 2022, pentru 44 de miliarde de dolari, transmite Reuters, preluată de News.ro.

Joi, băncile au finalizat vânzarea secundară a unui pachet de împrumuturi garantate în valoare de 4,74 miliarde de dolari, cu scadenţă în octombrie 2029. Împrumuturile au fost vândute la un randament fix de 9,5% şi la valoarea nominală de 100 cenţi pe dolar. Iniţial, oferta viza doar 2,97 miliarde de dolari, dar a fost extinsă datorită cererii ridicate.

Prin această tranzacţie, băncile implicate – Morgan Stanley, Bank of America, Barclays, Mitsubishi UFJ, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale – au reuşit să elimine aproape întreaga datorie de pe bilanţurile lor, după aproape doi ani de la acordarea împrumuturilor.

Finanţarea achiziţiei Twitter de către Musk a fost asigurată printr-un împrumut garantat de 6,5 miliarde de dolari, o facilitate de credit revolving de 500 de milioane de dolari, un împrumut negarantat de 3 miliarde de dolari şi un împrumut garantat de 3 miliarde de dolari. Momentan, 1,3 miliarde de dolari din datoria negarantată rămâne încă în posesia băncilor, iar momentul vânzării acesteia nu este clar.

În februarie, băncile au vândut deja 5,5 miliarde de dolari din împrumuturile garantate, după o vânzare privată separată de 1 miliard de dolari din aceeaşi datorie. Acea tranşă a fost oferită la 97 cenţi pe dolar, cu o dobândă flotantă şi un randament iniţial de 11%.

Ultima tranşă vândută este una cu rată fixă, ceea ce este rar pe piaţă şi reprezintă cea mai mare astfel de vânzare înregistrată, conform unui raport International Financing Review.

Investitorii au fost atraşi de perspectivele de creştere ale veniturilor X, după victoria lui Trump în alegerile din noiembrie şi apropierea lui Musk de noul preşedinte american.

Băncile vând de obicei astfel de împrumuturi imediat după încheierea tranzacţiei, dar în cazul X, acestea au fost blocate cu datoria timp de doi ani. Potrivit unui trader, prima tranşă de împrumuturi a fost licitată peste preţul iniţial de 97 cenţi pe dolar, ceea ce ar fi facilitat vânzarea celei mai recente tranşe.

Un alt punct de atracţie pentru investitori a fost faptul că aceştia vor avea expunere indirectă la xAI, startup-ul de inteligenţă artificială al lui Elon Musk.

Barclays, BNP Paribas, Mizuho şi Societe Generale au refuzat să comenteze, iar celelalte bănci nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#twiter #Musk #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.