Războiul economic al UE împotriva Rusiei! Aluminiu interzis și 13 bănci excluse din SWIFT

Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la împlinirea a trei ani de la invadarea Ucrainei. Printre noile măsuri, 13 bănci rusești au fost deconectate de la sistemul internațional SWIFT. Deși numele acestora nu au fost dezvăluite, Comisia Europeană a precizat că este vorba despre „bănci regionale importante pentru sistemul financiar și bancar rus”. De asemenea, pentru prima dată, UE a impus interdicții asupra tranzacțiilor cu instituții financiare și de credit înregistrate în afacerea Rusiei, care utilizează Sistemul de Transfer al Informațiilor Financiare (SPFS) al Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, Uniunea Europeană a interzis importul de aluminiu primar din Rusia, măsura urmând să intre în vigoare peste un an. În perioada de tranziție, statele UE vor putea achiziționa până la 275.000 de tone de aluminiu din Rusia. Totodată, UE a adăugat alte 74 de nave, majoritatea petrolierelor, pe lista neagră a „flotei ascunse” a Kremlinului. În total, 153 de nave sunt acum sub sancțiuni europene.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis operațiunile cu porturi și aeroporturi rusești utilizate pentru ocolirea plafonului de prețuri la petrol și pentru transportul de componente pentru drone și rachete.

În continuare, UE a inclus în lista neagră 48 de persoane fizice și 35 de entități juridice „responsabile pentru acțiuni ce amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Sancțiunile vizează și 53 de companii din India, Kazahstan, China, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Turcia și Uzbekistan, implicate în ocolirea restricțiilor comerciale și achiziționarea de produse sensibile.

În plus, Uniunea Europeană a interzis livrările de software, echipamente și tehnologii destinate extracției de petrol și gaze în Rusia. Aceleași restricții au fost aplicate și pentru consolele de jocuri, folosite pentru controlul dronelor. De asemenea, a fost extinsă lista substanțelor interzise pentru export în Rusia, inclusiv precursori chimici, crom și diverse produse utilizate în industria de apărare.

Uniunea Europeană a interzis și difuzarea a opt canale de televiziune rusești, printre care EADaily, Lenta, NewsFront, RuBaltic, SouthFront, „Fondul de cultură strategică” și „Steaua Roșie”. Acestea sunt acuzate că au avut un rol important în sprijinirea și propagarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și în destabilizarea țărilor vecine și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Comentând aceste noi sancțiuni, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că, în contextul negocierilor de pace, trebuie „să plasăm Ucraina într-o poziție cât mai puternică”, iar „sancțiunile oferă pârghii de presiune”. „Deja trei ani, Rusia bombardează neobosit Ucraina, încercând să cucerească teritorii străine… Nu există niciun dubiu cine este agresorul, cine trebuie să plătească și să răspundă pentru acest război”, a încheiat Kallas.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aluminiu #sanctiuni #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului Brent a scăzut miercuri cu mai mult de 2% după apariția informațiilor privind planurile OPEC+ de a continua majorarea producției. Analiștii avertizează că până la sfârșitul anului pe piața globală se va forma un excedent semnificativ de petrol, notează Reuters.

Potrivit Reuters, cartelul și partenerii săi vor discuta posibilitatea unei noi creșteri a producției în luna octombrie, decizia urmând să fie luată la reuniunea programată pentru duminică. Anterior, grupul a convenit o majorare a cotelor cu aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, în perioada aprilie–septembrie, ceea ce a dus la revenirea pe piață, cu mai bine de un an mai devreme decât planificat, a unor volume reduse în trecut pentru susținerea prețurilor.

În paralel, și țările din afara OPEC își sporesc producția. Agenția Internațională a Energiei estimează un excedent global de circa 2 milioane barili pe zi în 2025, cu o ofertă care ar urma să crească în medie cu 2,5 milioane barili/zi, în timp ce cererea se va majora cu doar 680.000 barili/zi.

În urma informațiilor privind posibila decizie a OPEC+, cotația Brent a scăzut cu 2,1%, la 67,72 dolari/baril, față de maximul atins marți – cel mai ridicat nivel al ultimei luni. Ulterior, pierderile s-au redus, iar la ora 16:30 (ora Moscovei) Brent se tranzacționa la 68,2 dolari/baril. De la începutul anului, prețul petrolului a coborât cu circa 9%.

Experții subliniază că volumele reale suplimentare care vor ajunge pe piață ar putea fi mai mici decât cele anunțate, deoarece unele state limitează extracția pentru a compensa supraproducția anterioară, iar altele au constrângeri tehnice. Totuși, în august, țările OPEC au majorat producția cu 400.000 barili/zi, conform planului, mai mult de jumătate din creștere fiind asigurată de Arabia Saudită.