41,7 milioane de lei în granturi pentru 61 de companii din Republica Moldova

24 Feb. 2025, 14:30
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
24 Feb. 2025, 14:30 // Slider //  bani.md

Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană și Banca Mondială, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, au acordat 41,7 milioane de lei sub formă de granturi pentru 61 de companii locale. Valoarea totală a investițiilor în economie, generate de aceste finanțări, se ridică la peste 95 de milioane de lei. Dintre companiile susținute, 48 beneficiază de finanțare din bugetul de stat, 11 sunt susținute prin fonduri ale Uniunii Europene, iar un proiect investițional este finanțat de Banca Mondială.

Granturile sunt distribuite prin trei programe gestionate de ODA. Prin Programul de retehnologizare și eficiență energetică, 44 de companii vor beneficia de granturi în valoare totală de 37,7 milioane de lei, cu investiții estimate la 86,7 milioane de lei în economia națională. Aceste finanțări for fi utilizate pentru achiziționarea de utilaje moderne și implementarea soluțiilor energetice durabile, precum instalarea panourilor fotovoltaice și retehnologizarea liniilor de producție.

În cadrul Programului de susținere a antreprenoriatului feminin, nouă companii vor beneficia de granturi în valoare totală de 4,16 milioane de lei. Implementarea acestor proiecte investiționale este estimată să genereze o investiție totală de 7,73 milioane de lei în economie. Inițiativele finanțate vizează dezvoltarea afacerilor în sectoare precum fabricarea produselor de morărit, panificație și patiserie, asistență medicală și educație.

Prin Programul „Dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale diasporei Republicii Moldova 2” (D.O.M.D.E. 2), șapte companii din domeniile educației, industriei prelucrătoare, sănătății mintale și turismului beneficiază de granturi în valoare totală de 688 de mii de lei. Aceste finanțări vor facilita investiții estimate la 917,2 mii de lei. Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat cu sprijinul Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație și al Migration Partnership Facility, prin intermediul ODA, Veneto Lavoro și BRD.

 

Pe parcursul anului 2024, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului a facilitat 595 de companii în accesarea de granturi în valoare totală de peste 250 de milioane de lei. Din această sumă, aproape 179 de milioane de lei provin din bugetul de stat, iar 54 de milioane de lei au fost oferite de Uniunea Europeană prin proiectul „UE pentru IMM-uri”. Valoarea totală a investițiilor în economie se ridică la 532,4 milioane lei. De asemenea, Banca Mondială, prin Programul de Creștere a Competitivității la Export și Internaționalizare a ÎMM, a susținut 20 de companii cu fonduri de aproape 8 milioane de lei.

Totodată, prin Programul de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice, 20 de companii au beneficiat de granturi nerambursabile în valoare totală de 8,5 milioane de lei, cu sprijinul financiar al Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, în parteneriat cu Proiectul „Tehnologiile Viitorului”, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Pentru mai multe detalii despre programele de suport antreprenorial, accesați www.oda.md sau apelați Centrul de Consultanță. Tel: 022 22 57 99.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.