Ministerul Mediului răstoarnă proiectul controversat al lui Bolea cu terenul din rezervația Prutul de Jos

Proiectul de hotărâre care vizează schimbul de teren din administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva” (gestiunea Î.S. „Silva-Sud” Cahul) către Agenția Proprietății Publice (gestiunea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”) nu este ok. „Noi am spus că proiectul este neconform și nu este legal ce urma să se facă, or, în rezultat proiectul a fost retras”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Într-un răspuns oferit redacției BANI.MD, Ministerul Infrastructurii susține că prin demersul ministerului nr. 21-895 din 20 februarie 2025 s-a solicitat retragerea proiectului de hotărâre cu privire la transmiterea și schimbarea categoriei de destinație a unui teren (număr unic 1152/MIDR/2024), iar prin scrisoarea Cancelariei de Stat nr.18-69-2024 din 24 februarie 2025 proiectul în cauză s-a restituit autorului și s-a radiat din Registrul proiectelor de acte normative ale Guvernului, cu anularea numărului unic.

Proiectul viza schimbul unui teren din fondul forestier public, cu o suprafață de 61,0155 hectare, aflat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul, din administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva” (gestiunea Î.S. „Silva-Sud” Cahul) către Agenția Proprietății Publice (gestiunea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”).

Terenul respectiv face parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos” și este inclus în rețeaua internațională UNESCO a rezervațiilor biosferei, fiind, astfel, protejat prin legislația națională și reglementările internaționale. De asemenea, acesta se află în Zona Ramsar, o zonă de importanță ecologică globală.

Expertiza și organizațiile de mediu au ridicat semne de întrebare privind legalitatea proiectului, invocând încălcarea articolelor 7 și 11 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Conform acestor reglementări, retragerea terenurilor din aceste zone protejate este interzisă, exceptând cazurile în care există o pierdere ireversibilă a valorii ecologice din cauze naturale.

În urma cererii de retragere a proiectului de către Ministerul Infrastructurii și a anunțului oficial al Cancelariei de Stat, proiectul a fost radiat din Registrul proiectelor de acte normative ale Guvernului, iar numărul unic atribuit acestuia a fost anulat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervatie #prutul de jos #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.