Doi milionari au primit girul Guvernului să „cumpere” soarele la Negureni și Rădeni

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, prin două proiecte de hotărâre, construirea a două centrale electrice fotovoltaice mari în localitățile Negureni (raionul Telenești) și Rădeni (raionul Strășeni). Ambele centrale vor fi finalizate și puse în funcțiune până în luna decembrie 2025.

Centrala fotovoltaică din Negureni va avea o capacitate instalată de 40 MW, iar cea din Rădeni va atinge 50 MW. Conform datelor oficiale, aceste proiecte vor contribui semnificativ la creșterea puterii totale instalate a surselor de energie regenerabilă din țară, care va ajunge la 670 MW până la sfârșitul anului 2025, față de 580 MW la sfârșitul anului 2024.

Centrala fotovoltaică de la Negureni, cu o capacitate de 40 MW, va fi construită de compania „Revenco Logistic”, înregistrată la 12 noiembrie 2024. Proiectul prevede amplasarea centralei pe o suprafață de aproximativ 44 ha, într-o zonă agricolă din extravilanul comunei. Beneficiarul principal al acestei investiții este Viorel Revenco, cunoscut pentru afacerea sa din domeniul agricol și pentru deținerea Pieței Agroalimentare din Chișinău. Ultimele date relevă că în 2023, profitul a constituit 47 de milioane de lei.

A doua centrală fotovoltaică va fi construită în localitatea Rădeni și va avea o capacitate de 50 MW, pe o suprafață totală de 53,57 ha. Aceasta este deținută de compania SRL GS Blue Electric, al cărei beneficiar final este Valerian Stratan, un antreprenor, cu o cifră de afaceri de milioane, cunoscut pentru parcul său fotovoltaic deja existent la Crihana Veche, cu o capacitate de 7 MW.

Împreună, cele două centrale fotovoltaice vor produce anual peste 100 milioane kWh, suficient pentru a acoperi o parte considerabilă din necesarul de energie al malului drept al râului Nistru. Aceste investiții vor sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, dar și obiectivele de decarbonizare ale sectorului energetic din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaic #centrale #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.