Terenuri protejate sacrificate pe altarul industriei. Guvernul vrea să schimbe destinația rezervației „Prutul de jos”

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a inițiat un proiect de hotărâre care vizează schimbul de teren din administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva” (gestiunea Î.S. „Silva-Sud” Cahul) către Agenția Proprietății Publice (gestiunea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”). Este vorba despre un teren din fondul forestier public, cu o suprafață de 61,0155 hectare, situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul.

Conform proiectului, terenul va fi schimbat din categoria fondului forestier în cea a terenurilor destinate industriei, transporturilor și altor utilizări speciale, fără compensarea pierderilor rezultate din excluderea acestuia din circuitul forestier.

Terenul vizat face parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos” și Zona Ramsar, recunoscute internațional pentru importanța lor ecologică. Acesta este inclus și în rețeaua UNESCO a rezervațiilor biosferei și beneficiază de protecție specială conform legislației naționale.

Experții și organizațiile de mediu atrag atenția că proiectul contravine legislației, inclusiv art. 7 și art. 11 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Aceste prevederi interzic retragerea terenurilor din fondul ariilor protejate, cu excepția cazurilor de pierdere a valorii ecologice din cauze naturale ireversibile.

Schimbarea destinației terenului ar putea încălca și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, asumate prin Pactul Verde European, Acordul de la Paris și alte convenții privind protecția mediului. Strategia națională „Moldova Europeană 2030” stabilește ca obiectiv extinderea rețelei ariilor protejate la 10% din teritoriu până în 2030.

Propunerea a stârnit îngrijorări atât pe plan local, cât și internațional. Organizațiile de mediu avertizează că excluderea acestui teren din Rezervația Biosferei ar avea un impact ecologic semnificativ, punând în pericol biodiversitatea și integritatea ecosistemelor din zonă. Comunitatea și experții din domeniu solicită revizuirea propunerii și prioritizarea protecției mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervatie #Prut #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce trenurile de pasageri circulă rar, iar situația financiară a întreprinderii rămâne complicată, Calea Ferată din Moldova pare să fi descoperit o nouă direcție: turismul feroviar.

Potrivit companiei, Republica Moldova începe să fie promovată drept o destinație pentru călătorii liniștite și pitorești cu trenul, prin sate tradiționale, câmpuri și podgorii. Ideea este ca drumul cu trenul să devină nu doar un mijloc de transport, ci o experiență turistică autentică.

Un exemplu în acest sens a fost excursia organizată pe 6–7 martie 2026 pentru echipa unei companii din Cehia specializate în transport feroviar și turism. Oaspeții au vizitat gara feroviară și depourile CFM, unde au făcut cunoștință cu infrastructura feroviară din Republica Moldova, după care au pornit într-o călătorie pe șine prin mai multe regiuni ale țării.

Potrivit CFM, astfel de inițiative ar putea contribui la promovarea Republicii Moldova ca destinație pentru turismul feroviar, iar întreprinderea anunță că este deschisă pentru noi oferte în sezonul turistic estival.

Totuși, realitatea financiară a companiei rămâne mai puțin romantică decât peisajele văzute din tren. În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la aproximativ 450 de milioane de lei, chiar dacă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024.

Întreprinderea continuă însă să opereze pe pierdere. În primele șase luni ale anului 2025, CFM a înregistrat pierderi de 152,4 milioane de lei, ușor mai mici decât cele 156,1 milioane de lei din aceeași perioadă a anului precedent.

Astfel, dacă trenurile nu mai pot impresiona prin viteza sau frecvența curselor, ele ar putea deveni măcar o atracție turistică pentru cei curioși să descopere Moldova… în ritmul liniștit al șinelor CFM.