Moldova, jucător regional pe piața făinii! Cine domină importurile și exporturile?

Volumul total al comerțului internațional cu făină în perioada analizată a fost de 137.234.722 kg, dintre care importurile au reprezentat 81.276.286 kg, iar exporturile 55.958.436 kg. Moldova rămâne un net importator de făină, potrivit lui Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”, care a publicat o analiză a dinamicii comerțului internațional cu făină în Republica Moldova în perioada 2022-2024.

Importurile de făină au prezentat fluctuații semnificative: în 2022 acestea au fost de 26.295.729 kg, în 2023 de 30.367.506 kg, iar în 2024 de 24.613.050 kg. Aceste variații sunt influențate de factori precum recoltele de cereale, cererea de pe piața internă și fluctuațiile cursului valutar. Peste 99% din făina importată a fost din grâu moale, utilizată în principal în panificație.

Exporturile de făină au crescut constant, de la 8.871.346 kg în 2022, la 19.694.461 kg în 2023 și 27.392.629 kg în 2024. Această tendință reflectă competitivitatea crescândă a producătorilor moldoveni pe piețele externe. Similar cu importurile, majoritatea exporturilor au fost de făină din grâu moale.

Valoarea comerțului internațional cu făină în această perioadă a fost de 533.216.773 lei pentru importuri și 293.995.132 lei pentru exporturi. Prețurile medii la import au scăzut în perioada analizată, de la 12,2 lei/kg în 2022 la 9,9 lei/kg în 2024, în timp ce prețurile la export s-au redus de la 6,8 lei/kg la 5,0 lei/kg.

Principalele piețe de import au fost Ucraina (81,5%, 66.217.249 kg), România (9,2%, 7.498.446 kg), Italia (3,8%, 3.114.571 kg) și Rusia (4,6%, 3.743.475 kg). Ucraina domină piața importurilor, însă dependența mare de această țară reprezintă un risc pentru securitatea alimentară.

La export, principalele destinații au fost România (79%, 43.718.738 kg), Israel (18,1%, 10.025.800 kg) și Marea Britanie (2,1%, 1.177.420 kg). Exporturile către Israel au crescut spectaculos în 2024, în timp ce România rămâne principalul partener comercial datorită proximității geografice și a acordurilor comerciale.

Analiza scoate în evidență faptul că, deși Moldova importă cantități semnificative de făină, creșterea exporturilor oferă producătorilor locali oportunități de extindere pe piețele externe. Este necesară diversificarea surselor de import și consolidarea relațiilor comerciale pentru a reduce riscurile asociate dependenței de un singur furnizor major. Totodată, sprijinirea producătorilor locali prin politici favorabile poate contribui la reducerea importurilor și la creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.