„Moldova și România sunt în pericol!” – avertismentul lui Macron despre Putin

02 Mart. 2025, 07:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Mart. 2025, 07:59 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul interviului acordat pentru La Tribune Dimanche, Emmanuel Macron a spus că posibila „dezangajare” a Statelor Unite de Ucraina „nu este în interesul lor”.

„Ceea ce au făcut Statele Unite în ultimii trei ani este pe deplin în concordanţă cu tradiţia diplomatică şi militară. Vreau să le spun americanilor că distanţarea de Ucraina nu este în interesul lor”, a subliniat Macron, citat de BFMTV.

Preşedintele Franţei mai spune că pacea din Ucraina trebuie să fie justă şi durabilă.
„Desigur, suntem cu toţii de acord să facem pace. Dar nu poate exista o pace justă şi durabilă cu abandonarea Ucrainei”, a spus preşedintele francez, adăugând că „semnarea unui acord de încetare a focului fără nicio garanţie de securitate pentru Ucraina” ar duce „la dispariţia capacităţii de descurajare geostrategică în ceea ce priveşte Rusia, China”.

Emmanuel Macron a tras un semnal de alarmă privind viitoarele intenţii ale ruşilor. Dacă Putin nu va fi oprit, „cu siguranţă va merge în Moldova şi poate mai departe în România”, a precizat Emmanuel Macron, care va încerca să-i convingă pe europeni să iniţieze rapid „finanţare masivă şi comună” pentru securitate, conform BFMTV.

Un summit al liderilor europeni va avea loc duminică la Londra.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.