Tarife mai mici azi, probleme mâine! Moldova riscă o explozie a importurilor după oprirea CET-urilor

O posibilă reducere a tarifului la energia electrică pentru consumatorii finali devine un scenariu realist, datorită prețului mediu ponderat semnificativ mai mic decât plafonul stabilit în tarif, anunță Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

Potrivit acestuia, în primele două luni ale anului 2025, datorită contractelor bilaterale încheiate cu furnizori din România și sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană, Moldova a reușit să procure energie electrică sub nivelul de 145 euro/MWh, ceea ce a permis operatorilor din piață să funcționeze cu devieri pozitive.

Totuși, Slusari avertizează că situația s-ar putea schimba în luna martie, când CET-urile vor începe să fie oprite treptat, iar necesarul de importuri de energie va crește. Cu toate acestea, el consideră că există premise clare pentru reducerea tarifului, cu condiția ca autoritățile să acționeze rapid și eficient.

Un factor determinant pentru menținerea unui preț accesibil la electricitate ar putea fi derogarea temporară de la plata taxei de poluare pentru energia importată din Ucraina și Republica Moldova. Slusari sugerează că Guvernul ar trebui să colaboreze activ cu România și statele UE pentru a obține această facilitate cel puțin pentru anul 2025.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord, comparativ cu 2,84 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.