De la lefuri mai mari la frica de judecată! Cum explică Levinschi proiectul pentru instituția soției

Iurie Levinschi a explicat pentru Realitatea că intenția de bază în proiectul prin care cere majorarea lefurilor unor funcționari de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), unde este angajată și soția sa, a fost să îi protejeze de eventuale probleme juridice, scrie o REALITATEA.

Mai exact, deputatul a notat că aceștia dețin postul de controlori, dar conform noii legi trebuie să efectueze activitate de inspectori cu drept de investigare.

„Angajații sunt în funcții de controlori, în legea nouă sunt numiți ca inspectori cu dreptul de investigare. Unii din ei sunt amenințați ca vor fi purtați prin judecați, că funcția dată nu corespunde legii și n-au dreptul să verifice reclamații depuse. Acesta este intenția principală de modificare. Și de a menține angajații centrului să nu se elibereze”, a comentat Levinschi inițiativa.

Inițial, Levinschi a depus un amendament la politica bugetar fiscală. Ulterior, însă, l-a retras și a înregistrat un proiect separat de lege.

A fost depus amendament la legea bugetar fiscală, dar acest amendament nu se prea leagă cu această lege. Ca să fiu corect, am decis să-l retrag. Dacă era vorba de salariu puteam să aștept câteva luni cu noua lege salarizării veneau și creșterea salariilor”, a comunicat deputatul PAS pentru Realitatea.

În proiectul înaintat, deputatul afirmă că din cauza complexității muncii și volumului de salarizare, șapte controlori, inclusiv un șef de subdiviziune, au demisionat din cadrul Centrului. „În cazul în care nivelul de salarizare rămâne echivalent celui actual (de controlor), intenționează a demisiona în perioada imediat următoare și alți angajați care urmează a fi numiți în funcțiile de inspector de protecție a datelor, participând la diverse concursuri de angajare în alte instituții publice cu un nivel de salarizare mai mare”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Restaurantele, cafenelele și pensiunile din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de scumpiri și dificultăți financiare, odată cu majorarea TVA de la 8% la 12%, prevăzută pentru aprilie 2027. Reprezentanții industriei HoReCa avertizează că povara fiscală suplimentară se va suprapune peste creșterea accelerată a costurilor de funcționare și reducerea consumului, ceea ce ar putea determina unele afaceri să majoreze prețurile, să amâne investițiile sau să reducă personalul.

Olga Calmîș, directorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova, susține că situația financiară a operatorilor economici devine tot mai complicată. Potrivit acesteia, numai în anul curent, cheltuielile operaționale au crescut cu aproximativ 25–30%, salariile angajaților s-au majorat cu 10–15%, iar materiile prime alimentare s-au scumpit cu circa 20%.

Aceste majorări au redus marjele de profit ale restaurantelor, într-o perioadă în care clienții devin tot mai atenți la cheltuieli, iar consumul este în scădere.

„Pentru sectorul HoReCa, această modificare fiscală va însemna, în primul rând, o presiune suplimentară, ce va influența direct prețurile, investițiile și sustenabilitatea afacerilor din această industrie”, a declarat Olga Calmîș.

Potrivit reprezentantei industriei, majorarea TVA cu patru puncte procentuale nu poate fi analizată separat de celelalte cheltuieli suportate de antreprenori. Restaurantele și pensiunile plătesc deja mai mult pentru produse alimentare, energie, logistică și forță de muncă, în timp ce posibilitățile de a transfera aceste costuri asupra consumatorilor sunt tot mai limitate.

„În sectorul HoReCa, cu marje reduse, orice creștere fiscală se va simți imediat, atât în profitabilitatea companiilor, cât și în prețul final al consumatorului”, a avertizat Calmîș.

O eventuală majorare a cotei TVA de la 8% la 12% nu înseamnă automat o scumpire cu 4% a serviciilor. Dacă taxa ar fi transferată integral în prețul final, iar prețul fără TVA ar rămâne neschimbat, majorarea pentru consumator ar constitui aproximativ 3,7%. În practică însă, prețurile vor depinde și de evoluția costurilor, concurență și puterea de cumpărare.

Cele mai vulnerabile ar putea fi restaurantele independente, pensiunile agroturistice și afacerile din localitățile mici, care dispun de resurse financiare mai limitate și depind în mare măsură de cererea locală. Pentru unele dintre acestea, noua povară fiscală ar putea însemna reducerea numărului de angajați, amânarea investițiilor sau chiar restrângerea activității.

Presiuni suplimentare ar putea apărea și din sectorul energetic. Olga Calmîș atrage atenția asupra unor accize la gaze și energie, despre care afirmă că ar urma să fie aplicate din aprilie 2027. În condițiile în care restaurantele utilizează cantități importante de energie pentru prepararea alimentelor, refrigerare, încălzire și funcționarea echipamentelor, eventualele costuri suplimentare s-ar reflecta direct în cheltuielile operaționale.

Reprezentanții HoReCa solicită autorităților să însoțească modificările fiscale de măsuri de sprijin pentru investiții, eficiență energetică și modernizarea afacerilor. Printre soluțiile propuse se numără facilitarea accesului la finanțare prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), precum și stimularea reinvestirii profitului.

Totodată, industria cere predictibilitate fiscală pentru o perioadă de cel puțin trei până la cinci ani, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile și dezvoltarea afacerilor.

„HoReCa nu are nevoie de privilegii și, în primul rând, de reguli clare, predictibile și, bineînțeles, o politică fiscală care să încurajeze dezvoltarea și nu doar colectarea”, a declarat directoarea asociației.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea colectării impozitelor existente decât pe majorarea poverii fiscale asupra companiilor care activează legal.

„Soluția, după noi, ar fi nu majorarea taxelor, ci colectarea cât mai eficientă a acestora”, a subliniat Olga Calmîș.

Majorarea TVA la 12%, prezentată drept măsură prevăzută pentru aprilie 2027, stârnește astfel îngrijorări în industria ospitalității, unde antreprenorii avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea afecta atât prețurile plătite de consumatori, cât și locurile de muncă și investițiile.