MAIB salvează vieți: 43 de angajați au donat 22 de litri de sânge și plasmă

Devenită deja o tradiție în cadrul băncii, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este marcată prin fapte bune salvatoare de vieți. Angajații MAIB se mobilizează pentru a dona sânge și derivatele sale pacienților pentru care fiecare mililitru este o speranță de recuperare.

În acest an, 43 de colegi au ales să fie donatori, iar datorită lor s-au colectat 22 de litri de sânge și plasmă, cantitate care poate salva 946 de pacienți. Mai mult de jumătate dintre colegi au donat pentru prima dată, lucru care nu poate decât să ne bucure. Pentru gestul mărinimos le spunem „MULȚUMIM, DRAGI EROI!”.

Ne-am bucurat să vedem un număr atât de mare adunându-se la ușa centrului mobil improvizat, care s-a umplut în doar câteva minute cu atâta energie și dorință de a face fapte bune.

Am fost plăcut surprinși să vedem colegi, pentru care donarea de sânge a devenit parte din stilul de viață. Victoria Zanoga a avut pentru a 6-a oară venele conectate la pachetul de prelevare. De această dată, însă, fapta sa este și MAIBună, pentru că a decis să doneze pentru prima dată plasmă, considerată a fi extrem de importantă pentru bolnavii aflați în stare gravă. 750 de mililitri vor ajunge la minim 3 pacienți care luptă pentru viață.

„Sunt donator de sânge din 2016, atunci când căutam ajutor și suport în rândul prietenilor, pentru a-l ajuta pe bunelul meu să treacă peste o intervenție chirurgicală mai dificilă. De atunci am înțeles că acest gest umanitar poate salva sau prelungi viețile persoanelor dragi nouă. Am deja la activ 5 donări de sânge, iar în cadrul campaniei susținute de MAIB am donat pentru prima dată plasmă. De ce plasmă? Deoarece plasma este mai deficitară și este necesară pacienților în stare foarte gravă. Este un efort minim pentru un rezultat poate grandios pentru o familie”, ne-a spus Victoria, care a impresionat printr-un boom de energie, de parcă ar fi fost gata să mai alerge un maraton imediat după prelevare.

La ușa sălii de donare s-a prezentat și Denis Barbu, care a făcut a 18-a înscriere în carnetul de donator. Salvează vieți din 2016 și spune că, deși nu este una dintre cele mai plăcute proceduri medicale, senzația de împlinire este maximă.

„Totul a început de la faptul că am donat pentru cineva apropiat, alături de câțiva prieteni. Persoana este în viață și e bine acum. După asta m-am gândit – de ce să nu donez și pentru altcineva, dacă pot. Să mai salvăm vieți, pentru că e bine. Dar cel mai nostim e faptul că, așa cum toată lumea are o frică, fie de înălțime, fie de apă, eu am frica de acul medicinal. Dar de fiecare dată mă gândesc că fac o faptă bună și înving această frică”, ne-a mărturisit Denis, care, paradoxal, părea foarte relaxat în timpul procedurii.

Viața este un bumerang, de aceea suntem siguri că toată bunătatea se va întoarce însutit către fiecare. Eroismul e dincolo de personajele din cărțile cu povești. Erou poate fi fiecare dintre noi!

Împreună la Nivelul Următor!

#donare de sange #salveaza vieti #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația în Republica Moldova a constituit 7% în luna august 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă în spatele mediei generale se ascund scumpiri la carburanți și transport. Datele Biroului Național de Statistică arată că motorina este cu peste 65% mai scumpă decât în august 2025, iar benzina cu peste 32%.

Față de luna iulie, prețurile de consum au crescut aparent modest, cu doar 0,2%. Totuși, această cifră a fost ținută jos în mare parte de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor.

Bunurile nealimentare s-au scumpit într-o singură lună cu 1,3%, iar serviciile cu 0,6%, în timp ce produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,2%.

Cel mai mare șoc a venit de la carburanți. În august, combustibilii și carburanții s-au scumpit în medie cu 6,6% față de iulie, iar motorina a înregistrat o creștere de 18,3% într-o singură lună. Benzina s-a scumpit cu 5,7%.

De altfel, carburanții au avut singuri o contribuție de aproximativ 0,42 puncte procentuale la inflația lunară, aproape dublă față de creșterea finală a indicelui general, de 0,22%. Aritmetic, fără această contribuție, restul modificărilor de prețuri ar fi tras indicele general cu aproximativ 0,2% în jos.

„Salvarea” statistică a venit din piețe și magazine. Fructele s-au ieftinit în august cu 7,5%, iar legumele cu 6,5%, cele două categorii reducând împreună inflația lunară cu aproximativ 0,43 puncte procentuale.

Pe de altă parte, alte produse alimentare au continuat să se scumpească. Ouăle au crescut cu 2,2% într-o singură lună, laptele și produsele lactate cu 0,8%, pâinea din făină de grâu cu 0,5%, iar uleiul vegetal cu 0,4%.

Situația este și mai interesantă dacă sunt analizate ultimele 12 luni. Carburanții sunt, în medie, cu 28% mai scumpi decât în august 2025. Motorina conduce detașat clasamentul, cu o majorare de 65,3%, urmată de benzină – 32,4%, gazele lichefiate – 20,2% și cărbunele – 15,7%.

Scumpirea combustibililor se regăsește deja și în costurile deplasărilor. Serviciile de transport de pasageri s-au scumpit cu 28% într-un an și cu peste 30% față de decembrie 2025.

Un alt element care apasă asupra inflației anuale este energia electrică. Tariful mediu este cu 23,7% mai mare decât în august anul trecut. În sens opus au evoluat gazele naturale, care s-au ieftinit cu 13,9%, și încălzirea centralizată, cu 17%.

Și mersul la restaurant a devenit sensibil mai scump: serviciile de alimentație publică au avansat cu 9,2% într-un an. Apa și canalizarea s-au scumpit cu 10,6%.

La produsele alimentare, cea mai mare creștere anuală este înregistrată la ouă – 11,8%. Pâinea este cu 5,8% mai scumpă, laptele și produsele lactate cu 5,7%, legumele cu 5,4%, iar uleiul vegetal cu 4,1%. Zahărul este una dintre puținele excepții, fiind cu 0,9% mai ieftin decât acum un an.

Un caz interesant îl reprezintă ouăle: deși sunt cu 11,8% mai scumpe decât în august 2025, prețul lor rămâne cu peste 22% sub nivelul din decembrie 2025, ceea ce evidențiază puternicele fluctuații sezoniere ale acestei categorii.

De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 4,9%. Bunurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult, cu 7,2%, urmate de produsele alimentare cu 3,9% și servicii cu 3%.

Datele BNS arată astfel că inflația din august a fost temperată în principal de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor. În același timp, combustibilii, transportul și unele servicii continuă să exercite o presiune puternică asupra bugetelor populației, motorina fiind de departe una dintre cele mai spectaculoase scumpiri ale ultimului an.

Potrivit ultimei prognoze a BNM, inflația va rămâne peste limita superioară a intervalului-țintă până la mijlocul anului 2027. Revenirea în intervalul de 5% ±1,5 puncte procentuale este anticipată abia în trimestrul III al anului viitor, când rata anuală ar urma să coboare la 5,6%.