Două active strategice, la privatizare: Statul vrea să evite „tunurile” din trecut

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a anunțat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că instituția lucrează la privatizarea și valorificarea a cel puțin două întreprinderi importante: Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă.

„Pentru Hotelul Zarea, se desfășoară în prezent licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. În ceea ce privește Fabrica de Sticlă, urmează ca în zilele următoare să fie anunțat caietul de sarcini pentru selectarea evaluatorului. Totuși, pentru această întreprindere vom merge pe un concurs investițional”, a explicat Cojuhari.

Șeful APP a subliniat că pentru Fabrica de Sticlă se va elabora un caiet de sarcini clar, care va stabili investițiile necesare, domeniile de activitate ce trebuie păstrate și noile activități ce urmează a fi atrase. De asemenea, autoritățile vor să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că întreprinderea își va menține capacitățile esențiale pentru agricultură și alte sectoare.

Roman Cojuhari a recunoscut că statul nu dispune de suficiente pârghii pentru a impune respectarea contractelor investiționale semnate anterior. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a afirmat el.

Pentru a îmbunătăți procesul de privatizare, APP va implica companii străine care să realizeze due diligence și să stabilească condiții clare în caietul de sarcini. „Condițiile trebuie să fie fixe, nu ca înainte, când se putea modifica lista investițiilor asumate. Singurul element variabil trebuie să fie doar prețul de vânzare al companiei”, a precizat Cojuhari.

Autoritățile încurajează companiile interesate să participe activ la procesul de privatizare și promit mai multă transparență în gestionarea acestor active strategice.

#APP #companii #privatizare #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania de stat rusă „Rosnano” a depus o acțiune în Curtea de Arbitraj din Moscova împotriva fostului său director, Anatoli Ciubais, și a mai multor foști top-manageri, solicitând recuperarea unor prejudicii de 11,9 miliarde de ruble în legătură cu proiectul de producere a memoriei operative sub brandul Crocus, relatează Interfax.

Anterior, Serviciul Federal al Executorilor Judecătorești a deschis deja un dosar de executare silită, care prevede sechestrarea activelor lui Ciubais. Printre pârâți figurează și foști manageri de vârf ai „Rosnano”, mulți dintre ei colaboratori apropiați ai lui Ciubais încă din perioada companiei energetice RAO EES: Iuri Udalțov, Vladimir Avetisian, Dmitri Pimkin, Andrei Kușnariov, Iakov Urinson, Andrei Trapeznikov, Oleg Kiselev, Andrei Malișev și Serghei Kaluijnîi.

Potrivit „Rosnano”, fondurile investite nu au fost recuperate din cauza unor acțiuni „neloiale și nerezonabile” ale persoanelor care au luat deciziile în cadrul acestui proiect.

Proiectul Crocus a fost aprobat în 2011 și prevedea lansarea în Rusia a unei producții de memorie MRAM – considerată unică pentru microelectronica rusă. Întreprinderea mixtă „Crocus Nanoelectronica”, creată de „Rosnano” împreună cu compania franceză Crocus Technology, nu a reușit însă să organizeze un ciclu complet de producție. Până în aprilie 2023, investițiile totale au depășit 200 de milioane de euro.

În 2022, compania a intrat sub sancțiunile Uniunii Europene, iar pierderile nete au ajuns la 1,8 miliarde de ruble. În august 2024, „Crocus Nanoelectronica” a anunțat inițierea procedurii de faliment. Directorul pentru misiuni speciale al „Rosnano”, Evgheni Frolov, a declarat că responsabilii proiectului au ignorat riscurile tehnologice, au încălcat regulamentele interne de investiții și nu au prevăzut mecanisme de protecție a intereselor companiei de stat. În pofida pierderilor și a nerespectării termenelor, finanțarea proiectului a continuat să crească necontrolat, susține acesta.

Acesta este al doilea proces major intentat de „Rosnano” împotriva fostei conduceri. La 23 ianuarie 2026, Curtea de Arbitraj din Moscova va începe examinarea unui alt dosar, care vizează recuperarea solidară a 5,6 miliarde de ruble de la Ciubais și foștii săi colaboratori, în legătură cu proiectul Plastic Logic – producerea de tablete flexibile. Deși au fost investite peste 12 miliarde de ruble, producția în Rusia a fost sistată încă din 2012, iar banii ar fi fost direcționați către jurisdicții străine și „s-au evaporat”.

„Rosnano” a fost creată în 2007, iar primul său director a fost Anatoli Ciubais. În 2020, compania a fost preluată de Serghei Kulikov, care, la începutul lui 2022, a cerut Procuraturii Generale să verifice activitatea fostului management. De atunci, pe numele mai multor foști top-manageri au fost deschise dosare penale pentru fraudă, abuz de putere și delapidare.

Potrivit datelor oficiale, prejudiciile constatate în proiectele „Rosnano” aprobate până în 2020 depășesc 40 de miliarde de ruble, luând în calcul doar cazurile în care au fost inițiate anchete penale. Compania, care promitea să creeze în Rusia o nanoindustrie de un trilion de ruble, ar fi pierdut sub conducerea lui Ciubais peste 143 de miliarde de ruble din fonduri publice.

Numele lui Anatolii Ciubais este legat și de centrala termoenergetică de la Cuciurgan din regiunea separatistă a Republicii Moldova, (proprietatea oficială şi legală a Chişinăului până astăzi), care a fost „privatizată” de către autoritățile separatiste către Inter RAO în anul 2004, compania rusă de energie electrică, condusă pe atunci de un fostul premier, Anatoli Ciubais, care ulterior a deținut și funcția de șef al Inter RAO.