„Eliberatorii ruși” și crimele lor împotriva umanității. Raport ONU

Autoritățile ruse „au comis încălcări și crime suplimentare în timpul acestor detenții prelungite”, se menționează în raportul Organizației Națiunilor Unite.

„Multe dintre victime au fost dispărute luni sau ani de zile, iar unii au murit în captivitate”. În plus, autoritățile au eșuat sistematic în a oferi informații despre locul în care se aflau deținuții, notează disinfo.md.

Rusia a acționat cu intenția de a îndepărta persoanele dispărute „de protecția legii”, se mai arată în document..

Prizonierii de război au fost, de asemenea, supuși torturii și au fost victime ale disparițiilor forțate. Rusia „a utilizat sistematic tortura împotriva anumitor categorii de deținuți pentru a obține informații, pentru a forța mărturii și pentru a intimida”, se concluzionează în anchetă.

Cele mai brutale forme de tortură au fost folosite în timpul interogatoriilor, dar autoritățile ruse au „folosit sistematic violența sexuală ca formă de tortură împotriva deținuților bărbați”.

Comisia a studiat, de asemenea, un număr tot mai mare de incidente în care trupele ruse au ucis sau rănit soldați ucraineni capturați sau care s-au predat, ceea ce constituie o crimă de război.

„Mărturiile soldaților care au dezertat din armata rusă indică faptul că există o politică de a nu lua prizonieri, ci de a-i ucide în schimb”, se menționează în raport.

Ambele părți au comis crime de război prin uciderea sau rănirea soldaților răniți cu ajutorul dronelor, adaugă raportul.

Ancheta detaliază și încălcări ale dreptului internațional comise de autoritățile ucrainene împotriva persoanelor acuzate de colaborare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Crime #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.