Orașul fascinant care trebuie „returnat” în 2047 – Viitor incert pentru una dintre cele mai spectaculoase destinații

16 Mart. 2025, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Mart. 2025, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.