Orașul fascinant care trebuie „returnat” în 2047 – Viitor incert pentru una dintre cele mai spectaculoase destinații

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu luna aprilie 2025, Banca Centrală Europeană (BCE) a demarat procesul de retragere treptată din circulație a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Această măsură face parte dintr-un plan amplu de modernizare a monedei euro, vizând actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate ale bancnotelor.

BCE pregătește lansarea unei noi generații de bancnote, având ca teme „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile modele vor aduce în prim-plan figuri emblematice precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, alături de reprezentări vizuale ale biodiversității europene, cu păsări și râuri ce traversează granițele continentului.

Pentru a implica cetățenii europeni, BCE va organiza un concurs în 2025, destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană. Propunerile vor fi evaluate atât de un juriu de specialitate, cât și prin vot public, iar modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE. Primele bancnote din noua serie sunt programate să intre în circulație în 2026, reflectând un echilibru între modernitate, sustenabilitate și simbolism european.

Decizia de actualizare vine și pe fondul problemelor legate de falsificarea bancnotelor. În 2024, aproximativ 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație, majoritatea reprezentând cupiurile de 20 și 50 de euro, care însumează peste 75% din totalul falsurilor detectate. Deși rata de contrafacere rămâne extrem de scăzută – doar 18 bancnote false la un milion de bancnote autentice – BCE urmărește prin noul design să întărească securitatea monedei euro și să combată riscurile asociate falsificării.

Responsabilă de politica monetară a statelor din zona euro, Banca Centrală Europeană își reafirmă astfel angajamentul de a proteja stabilitatea financiară și încrederea cetățenilor în moneda unică europeană.

#retrase #bancnote #euro