Dezastru agricol în 2024! 31 de mii de oameni, lăsați fără loc de muncă, iar satele se golesc

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că agricultura Moldovei este într-un declin alarmant, după ce producția agricolă a scăzut cu 15% în 2024, iar în ultimul deceniu sectorul a alternat între 5 ani de creștere și 5 ani de scădere, ajungând acum sub nivelul din 2014.

Cele mai afectate cultur au fost rapița: -60%, porumbul: -47% și sfecla de zahăr: -32%. Singurul sector în creștere este cel zootehnic, cu un avans de 5,7%, însă acesta nu poate compensa pierderile masive din cultura vegetală.

Potrivit economistului, 31.000 de agricultori și-au pierdut locul de muncă în 2024, iar mulți dintre aceștia sunt forțați să migreze spre Chișinău sau peste hotare. Depopularea satelor nu este un mister, spune Ioniță, ci o consecință directă a declinului agriculturii.

În timp ce precipitațiile au scăzut cu 20% în ultimii 10 ani, Moldova continuă să fie țara europeană care folosește cel mai puțin apă pentru irigații. Fără un sistem național de irigații eficient, agricultorii nu au șanse să se redreseze, iar producția agricolă va continua să scadă.

Economistul subliniază că orice strategie pentru revitalizarea satelor trebuie să înceapă cu irigațiile. „Oricine vorbește despre salvarea satelor fără să pomenească irigațiile nu trăiește în realitate”, afirmă Ioniță.

„Dacă Moldova nu investește urgent într-un sistem eficient de irigare, agricultura va continua să decadă, iar satele vor deveni doar o amintire”, a concuzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #seceta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.