Moldova scapă de o relicvă sovietică! Două CET-uri moderne vor înlocui centrala învechită din 1951

Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), a demarat procesul de selecție pentru construirea a două Centrale Electrice cu Termoficare (CET-uri) performante la Termoelectrica S.A.. Noile centrale vor avea o capacitate electrică de 55 MW și termică de cel puțin 43 Gcal/h, contribuind semnificativ la modernizarea sistemului energetic național.

Pentru realizarea proiectului, a fost lansată o licitație internațională, la care și-au depus ofertele patru companii din Turcia, Ungaria și Azerbaidjan. Procesul de selecție include două etape:

Deschiderea și analiza ofertelor financiare, unde vor fi luate în considerare doar companiile care trec de calificarea tehnică.
Un proiect de 81 milioane de euro, finanțat de Banca Mondială
Noile centrale vor fi construite în cadrul celui de-al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (PIESACET-2), finanțat de Banca Mondială, cu un cost estimativ de 81 milioane de euro.

Construcția celor două CET-uri va dura doi ani de la semnarea contractului și va înlocui fosta CET-1, aflată în exploatare din 1951. Noile centrale vor funcționa pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul rece, acoperind cererea de apă caldă menajeră și contribuind la reducerea dependenței energetice a țării.

CET-urile vor utiliza tehnologii moderne și flexibile de cogenerare, ceea ce va permite o eficiență energetică ridicată, reducerea costurilor și sporirea capacității interne de producție a energiei electrice. Acest proiect este un pas important în direcția securității energetice a Republicii Moldova și modernizării infrastructurii de termoficare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cet #modernizare #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.