Rusia, umilită pe propria piață! Gazprom face epurări masive după eșecul în fața SUA

Gazprom se pregătește să concedieze aproape 1.500 de angajați din sediul său central din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din personalul administrativ al companiei, relatează Reuters, citând surse din interiorul companiei.

Înainte de a lua decizia finală, conducerea Gazprom le-a cerut angajaților să pregătească prezentări individuale, în care să explice de ce munca lor este esențială și de ce ar trebui să rămână în companie. Această metodă amintește de practica implementată de Elon Musk în SUA, când a cerut funcționarilor guvernamentali americani să își justifice activitatea, sub amenințarea concedierii.

Oficial, Gazprom nu a anunțat încă valul de concedieri, dar sursele citate de Reuters afirmă că procesul de optimizare va fi finalizat în câteva săptămâni. Scopul este eliminarea funcțiilor redundante și reducerea costurilor.

Unul dintre oficialii companiei a recunoscut că Gazprom a subestimat determinarea Europei de a renunța la gazul rusesc. Potrivit sursei citate, compania credea că, după o scurtă perioadă de sancțiuni, UE va reveni și va cere reluarea livrărilor. Însă, în ciuda scumpirilor din sectorul energetic și dificultăților economice, Europa nu a revenit la gazul rusesc.

„Ne-am înșelat”, a recunoscut un oficial Gazprom pentru Reuters.

Între timp, Statele Unite au profitat de retragerea Gazprom, triplând livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa din 2021 până în prezent. SUA au devenit cel mai mare furnizor de GNL pentru UE, consolidându-și poziția pe piața energetică europeană.

Modelul de restructurare de la Gazprom amintește de o inițiativă recentă a lui Elon Musk în administrația publică a SUA. La sfârșitul lunii februarie, în calitate de șef al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), Musk a cerut tuturor funcționarilor federali să trimită rapoarte săptămânale despre activitatea lor.

„Conform indicațiilor președintelui Donald Trump, toți angajații federali vor primi în curând un e-mail prin care li se va cere să își raporteze activitatea din ultima săptămână. Lipsa unui răspuns va fi considerată demisie voluntară”, a scris Musk pe X (fostul Twitter).

Această măsură a fost susținută de Biroul pentru Resurse Umane al SUA, care a trimis notificări către toate agențiile federale, inclusiv Casa Albă, CIA și ambasadele americane din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #gigant #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina