Chișinăul, noul focar al scumpirilor imobiliare! Prețurile continuă să urce vertiginos

Prețurile la apartamente în Chișinău, dar și la locuințe în general, au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Potrivit lui Victor Cernomorcenco de la AaccesImobil, există o percepție în rândul moldovenilor că doar în Republica Moldova costurile locuințelor s-au majorat considerabil. Cu toate acestea, datele publicate de Parlamentul European confirmă că prețurile și chiriile la nivel de locuințe au cunoscut o evoluție ascendentă și în alte țări din Europa.

Astfel, în perioada 2015–2023, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48%. Printre principalii factori care au contribuit la această situație se numără scumpirea materialelor de construcție, majorarea ratelor ipotecare, reducerea volumului construcțiilor noi (ce a dus la o ofertă limitată) și creșterea achizițiilor de imobile ca investiție pentru a genera venituri suplimentare. În Republica Moldova, la acești factori se adaugă inflația ridicată, criza energetică și alte condiții socio-economice, care au accentuat creșterea prețurilor.

Conform datelor citate, cea mai mare creștere a prețurilor la locuințe în intervalul menționat a fost înregistrată în Ungaria (172,5%), urmată de Lituania (114,2%), Republica Cehă (111,7%) și Portugalia (105,8%). La polul opus, Finlanda a înregistrat cea mai mică majorare, de doar 5,4%.

În cazul pieței imobiliare din Chișinău, Indicele Imobiliar Acces Imobil arată o creștere a prețurilor la apartamente de la 565 euro/m² în 2015 la 1070 euro/m² în 2023, adică un salt de 89,3%. Acest procent este peste media europeană de 48%, însă se apropie de valorile înregistrate în Bulgaria (86,7%), Slovenia (86,2%) sau Olanda (83,3%).

Deși cererea și oferta sunt principalii factori care stabilesc prețurile la imobile, acestea pot varia semnificativ de la o regiune la alta, chiar și în cadrul aceleiași țări. Chișinăul, în particular, atrage capital uman și financiar atât din raioanele Republicii Moldova, cât și din diaspora, acest aflux de cumpărători menținând o cerere constantă și favorizând creșterea prețurilor.

Statisticile confirmă că scumpirea locuințelor nu este un fenomen izolat, ci se încadrează într-un context european mai larg. Totuși, factorii locali – precum inflația, investițiile din diaspora și apetitul ridicat pentru achiziții imobiliare – influențează semnificativ piața din Chișinău, generând majorări mai mari comparativ cu unele state membre ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #record #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.