Marea retragere continuă! 60% dintre companiile occidentale au rupt legăturile cu economia lui Putin

În cei trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, 62% dintre companiile occidentale considerate din „țări neprietenoase” au ieșit de pe piața Federației Ruse, potrivit unui studiu realizat de firma de audit și consultanță Kept, citat de publicația RBK.

Analiza a inclus peste 300 de companii internaționale cu active semnificative în Rusia și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 1 miliard de ruble. Până la sfârșitul anului 2024, 183 de companii își finalizaseră retragerea.

Cei mai mulți investitori au vândut activele unor companii rusești (103 cazuri) sau conducerii locale (40 cazuri). În alte situații, firmele străine au ieșit din parteneriate locale (17 cazuri) sau și-au închis complet activitatea (14 cazuri). Doar în 9 cazuri activele au fost preluate de cumpărători străini.

Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda au luat cele mai radicale decizii. Toate cele 20 de companii finlandeze din eșantion s-au retras complet din Rusia, urmate de 13 din cele 15 companii suedeze (două retrageri fiind în curs). Norvegia și Islanda au avut o rată de retragere de 100%, în timp ce Danemarca a încheiat 74% dintre ieșiri.

În rândul marilor economii occidentale, SUA, Germania, Franța și Marea Britanie au înregistrat rate de retragere între 59% și 67%, iar Canada, Australia și Noua Zeelandă – 100%.

Cele mai reduse niveluri de ieșire s-au înregistrat în Austria (50%), Elveția (38%), Italia (22%) și Belgia.

Pentru 96 de companii internaționale, adică aproximativ o treime din totalul analizat, nu există semne de retragere. Acestea continuă să funcționeze în regim normal. Alte 19 companii sunt în proces de retragere, iar 7 active străine au fost naționalizate de autoritățile ruse. Printre acestea se numără:

Fosta societate mixtă AB InBev (SUA-Belgia) – Efes (Turcia) din industria berii
Operațiunile din Rusia ale producătorului de electrocasnice Ariston (Italia)
Activele agricole ale companiei AgroTerra, controlată de fondul american NCH Capital
Tendință în creștere și viitor incert
Potrivit calculelor Kept, ponderea companiilor care au ieșit efectiv de pe piața rusă a crescut de la 55% în 2023 la 62% în 2024, în timp ce numărul celor care au luat decizia de a pleca a urcat de la 64% la 68,5%.

Aproximativ 6% dintre companii sunt în proces de vânzare. „Evoluția acestor tranzacții va depinde în mare măsură de situația geopolitică și de regimul sancțiunilor și contrasancțiunilor”, subliniază autorii raportului.

Fenomenul reflectă o reconfigurare profundă a prezenței occidentale în Rusia și marchează cea mai amplă retragere economică din ultimele decenii pe fondul unui conflict geopolitic de proporții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ecconomie #occident #companii #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE