Europa jură că scapă de gazul lui Putin, dar face coadă la livrări. Importurile au crescut cu 18% în 2024

Deși Uniunea Europeană s-a angajat public să renunțe la energia rusească până în 2027, realitatea din teren arată contrariul. Potrivit unui raport recent al think-tank-ului Ember, importurile de gaz din Rusia au crescut cu 18% în 2023, comparativ cu anul precedent – în pofida războiului declanșat de Moscova în Ucraina și a sancțiunilor impuse după februarie 2022.

Creșterea include atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL) importat de statele membre ale UE. Cei mai mari importatori în 2023 au fost Italia, Franța și Cehia, iar Ember avertizează că tendința se menține și în 2025, în ciuda faptului că cererea de gaz nu a crescut în Uniune. Mai mult, prețurile la gaz au urcat cu aproape 60% în 2024, se arată în document.

„Este un scandal că UE continuă să importe gaz din Rusia”, a declarat Pawel Czyzak, analist Ember. „În loc să investească în surse regenerabile și eficiență energetică, țările membre ard banii pe capacități GNL scumpe, care nici măcar nu sunt utilizate.”

Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra cărbunelui și petrolului rusesc, dar nu și un embargou total asupra gazului. Obiectivul declarat de renunțare completă la gazul rusesc până în 2027 nu are, deocamdată, caracter juridic obligatoriu. Iar de la începutul anului 2024, Ucraina a încetat să mai permită tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său, dar GNL-ul rusesc continuă să ajungă în porturile europene.

Comisia Europeană pregătește în prezent o foaie de parcurs pentru eliminarea totală a combustibililor fosili din Rusia, care ar urma să fie publicată în următoarele săptămâni.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a criticat dur comportamentul statelor membre:
„Este complet lipsit de sens să cumperi în continuare combustibili fosili din Rusia și să alimentezi indirect bugetul de război al lui Putin. De la începutul invaziei, am cheltuit pe energie rusească echivalentul a 2.400 de avioane de vânătoare F-35”, a spus el pentru Handelsblatt.

În prezent, Norvegia și SUA sunt principalii furnizori de gaz ai Uniunii Europene, iar Bruxelles-ul caută să consolideze cooperarea energetică cu Washingtonul. Totuși, Ember avertizează că și alți furnizori devin din ce în ce mai imprevizibili, iar tensiunile geopolitice cu SUA ridică semne de întrebare asupra fiabilității importurilor de GNL.

Think-tank-ul atrage atenția că, în lipsa unei alternative clare, renunțarea completă la gazul rusesc ar putea pune în pericol securitatea energetică a UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.