Rapița ține Moldova în jocul agricol regional! 100.000 tone au plecat peste hotare

În sezonul iulie 2024 – februarie 2025, Republica Moldova a exportat 99,7 mii tone de rapiță, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. Deși nu a fost atins recordul absolut din sezonul trecut (272 mii tone), volumul exportat depășește clar media ultimului deceniu, confirmând interesul crescut pentru această cultură oleaginoasă.

Această performanță este alimentată de extinderea suprafețelor însămânțate și de cererea constantă pe piețele externe, într-un context în care rapița rămâne una dintre culturile agricole cele mai rezistente la secetă și cele mai rentabile pentru fermierii moldoveni.

Exporturile de rapiță au generat 902 milioane lei în sezonul curent, în scădere față de peste 2 miliarde lei în sezonul anterior, dar apropiate de nivelul din 2022/2023 (938 milioane lei). Prețul mediu actual este sub cel din 2022/2023 (11,56 lei/kg), dar rămâne semnificativ mai bun decât în perioada de supraproducție din anul trecut (7,48 lei/kg). Cel mai ridicat preț din sezon a fost înregistrat în ianuarie 2025 – 10,27 lei/kg, urmat de o ușoară scădere în lunile următoare.

Luna iulie 2024 a fost perioada de vârf a exporturilor, cu peste 38 mii tone livrate – o treime din totalul sezonului. Ulterior, volumul a scăzut gradual până la 3,3 mii tone în februarie 2025, tendință explicabilă prin caracterul sezonier al recoltării și epuizarea stocurilor.

În topul exportatorilor domină RUSAGRO-PRIM SRL, cu 33.405 tone exportate în 2024 și 10.605 tone în primele două luni și jumătate din 2025. Urmează VADALEX GRAINS SRL (13.702 tone în 2024) și GRANDO INVEST TRADING SRL (11.073 tone în 2024 + 124 tone în 2025). Alte nume importante din sector sunt ANCOM-AGRO, OROMIMEXPO, TRUST ORGANIC și AGRO-NOVA PRIM.

Din punct de vedere al destinațiilor, România a absorbit 63,4 mii tone de rapiță moldovenească, urmată de Bulgaria (21,3 mii tone) și Marea Britanie (7,7 mii tone). Aceste trei piețe au însumat peste 90% din exporturile totale. În ceea ce privește prețul mediu, Germania a oferit cel mai mult – 19,0 lei/kg, însă doar pentru 112 tone. Pe piețele principale, prețurile au fost competitive: Bulgaria – 9,5 lei/kg, România – 9,2 lei/kg, Marea Britanie – 7,8 lei/kg.

„Rapița rămâne o cultură strategică pentru agricultura moldovenească, din grupa I, cu rentabilitate ridicată și rezistență la factorii climatici”, subliniază Iurie Rija. În ciuda presiunilor internaționale și a fluctuațiilor prețurilor, Moldova își consolidează poziția ca exportator regional important, iar interesul investitorilor și al fermierilor rămâne ridicat. Perspectivele pentru anii următori sunt optimiste, mai ales în contextul în care cererea globală pentru uleiuri vegetale și biocombustibili se menține la cote înalte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #export #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom