Piața neagră are nume și adresă. 383 de firme prinse cu mâța-n sac doar într-o lună

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că va continua și în luna aprilie 2025 acțiunile de control fiscal în teren, cu accent pe combaterea neutilizării echipamentelor de casă și de control (ECC) în cazul decontărilor în numerar. Măsurile vin în contextul unei campanii extinse de conformare fiscală și transparență în relațiile comerciale.

Potrivit SFS, în luna aprilie vor fi verificate, prin metoda controlului operativ, următoarele categorii de activitate economică. Este vorba de comerțul cu amănuntul al mărfurilor și produselor, în special în magazine, serviciile auto – întreținere, reparații, spălătorii, activitatea caselor de schimb valutar, transportul rutier de pasageri și comerțul online, desfășurat prin intermediul platformelor digitale.

Pe lângă aceste domenii, controalele vor viza și contribuabilii identificați în baza petițiilor, sesizărilor, reclamațiilor și informațiilor din presă, în cazul cărora există suspiciuni de neconformare fiscală.

În luna martie 2025, inspectorii fiscali au efectuat 527 de controale operative, dintre care 383 s-au soldat cu constatarea unor încălcări ale legislației fiscale.

Sancțiunile aplicate au însumat 1.509.000 lei în penalități fiscale. La acestea s-au adăugat 369.200 lei în sancțiuni contravenționale.
Acțiunile au vizat în special nerespectarea obligației de eliberare a bonului fiscal, declararea completă a veniturilor și deținerea documentelor de proveniență a mărfurilor comercializate.

Serviciul Fiscal de Stat subliniază că va continua monitorizarea riguroasă a contribuabililor pentru a asigura corectitudinea în relația cu bugetul public, respectarea legislației și combaterea concurenței neloiale în economie.

#controale #Fisc #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.