Fostul soț al Oliei Tira, regele orzului moldovenesc! Peste 45.000 tone exportate

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), potrivit analizei prezentate de directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Iurie Rija. Volumul total exportat a fost de 121.632 tone, cu 26.470 tone mai puțin decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce reprezintă o scădere de 17,9%. Comparativ cu sezonul 2021/2022, declinul ajunge la 30,6%.

Principalul motiv fost seceta severă din vara anului 2024, care a redus randamentul de la 2,5 tone/ha în 2023 la doar 2 tone/ha, diminuând astfel volumul disponibil pentru comerț extern.

Chiar dacă volumele au scăzut, valoarea exporturilor a scăzut doar cu 11%, atingând 398 milioane lei, datorită unei creșteri a prețului mediu de export la 3,27 lei/kg, față de 3,02 lei/kg în sezonul anterior. Totuși, acest nivel rămâne sub maximele istorice, precum cel din sezonul 2022/2023, când s-a atins vârful de 5,22 lei/kg.

Exporturile s-au concentrat în lunile iulie–octombrie 2024, când s-au livrat 83% din volumul total. Vârful a fost atins în august, cu 38.269 tone exportate. Ulterior, piața a intrat într-un ritm descendent, iar în martie 2025 s-a observat o corecție a prețului, care a coborât la 3,42 lei/kg.

Compania „OROM-IMEXPO” SRL, deținută în proporție majoritară de Roman Ungureanu – fostul soț al interpretei Olga Tira, a fost liderul incontestabil al exporturilor de orz, cu 36.053 tone livrate în 2024 și încă 8.863 tone în primele luni ale lui 2025.

Pe locul doi s-a clasat „RUSAGROPRIM” SRL (36.837 tone în total), iar pe trei – „DEMIR AGRO” SRL (20.121 tone), care pierd poziția de lider în comparație cu anul trecut. Alte firme active au fost „GRANDO INVEST TRADING”, „AGRO-NOVA PRIM” și „QUADRA COMMODITIES”.

Una dintre cele mai notabile schimbări ale sezonului 2024/2025 este căderea României de pe poziția de lider al pieței de desfacere. Dacă în 2023 România importa peste 95.000 tone, în 2024 a achiziționat doar 18.682 tone. Locul său a fost preluat de Cipru (42.441 t), Elveția (34.955 t) și Grecia (25.948 t) – piețe care au oferit și cele mai bune prețuri (până la 3,6 lei/kg).

Importurile de orz în Republica Moldova au fost complet sistate în 2024 și 2025, după introducerea regimului de licențiere în octombrie 2023. Această măsură a susținut prețurile interne, dar a pus o presiune suplimentară pe traderii locali, obligați să asigure volume mari de export cu resurse reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olia tira #orz #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.