Fostul soț al Oliei Tira, regele orzului moldovenesc! Peste 45.000 tone exportate

02 Apr. 2025, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Apr. 2025, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), potrivit analizei prezentate de directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Iurie Rija. Volumul total exportat a fost de 121.632 tone, cu 26.470 tone mai puțin decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce reprezintă o scădere de 17,9%. Comparativ cu sezonul 2021/2022, declinul ajunge la 30,6%.

Principalul motiv fost seceta severă din vara anului 2024, care a redus randamentul de la 2,5 tone/ha în 2023 la doar 2 tone/ha, diminuând astfel volumul disponibil pentru comerț extern.

Chiar dacă volumele au scăzut, valoarea exporturilor a scăzut doar cu 11%, atingând 398 milioane lei, datorită unei creșteri a prețului mediu de export la 3,27 lei/kg, față de 3,02 lei/kg în sezonul anterior. Totuși, acest nivel rămâne sub maximele istorice, precum cel din sezonul 2022/2023, când s-a atins vârful de 5,22 lei/kg.

Exporturile s-au concentrat în lunile iulie–octombrie 2024, când s-au livrat 83% din volumul total. Vârful a fost atins în august, cu 38.269 tone exportate. Ulterior, piața a intrat într-un ritm descendent, iar în martie 2025 s-a observat o corecție a prețului, care a coborât la 3,42 lei/kg.

Compania „OROM-IMEXPO” SRL, deținută în proporție majoritară de Roman Ungureanu – fostul soț al interpretei Olga Tira, a fost liderul incontestabil al exporturilor de orz, cu 36.053 tone livrate în 2024 și încă 8.863 tone în primele luni ale lui 2025.

Pe locul doi s-a clasat „RUSAGROPRIM” SRL (36.837 tone în total), iar pe trei – „DEMIR AGRO” SRL (20.121 tone), care pierd poziția de lider în comparație cu anul trecut. Alte firme active au fost „GRANDO INVEST TRADING”, „AGRO-NOVA PRIM” și „QUADRA COMMODITIES”.

Una dintre cele mai notabile schimbări ale sezonului 2024/2025 este căderea României de pe poziția de lider al pieței de desfacere. Dacă în 2023 România importa peste 95.000 tone, în 2024 a achiziționat doar 18.682 tone. Locul său a fost preluat de Cipru (42.441 t), Elveția (34.955 t) și Grecia (25.948 t) – piețe care au oferit și cele mai bune prețuri (până la 3,6 lei/kg).

Importurile de orz în Republica Moldova au fost complet sistate în 2024 și 2025, după introducerea regimului de licențiere în octombrie 2023. Această măsură a susținut prețurile interne, dar a pus o presiune suplimentară pe traderii locali, obligați să asigure volume mari de export cu resurse reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.