Oficial, săraci. Neoficial, bogați în Elveția! Ce spun cifrele despre averile colosale ale moldovenilor

14 Apr. 2025, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2025, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Cetățenii și companiile din Republica Moldova dețineau, în anul 2022, circa 516 milioane de dolari în paradisuri fiscale, echivalentul a 3,6% din PIB-ul țării, potrivit datelor publicate de platforma internațională Atlasul Offshore.

Potrivit sursei, cea mai mare parte a averii financiare moldovenești ascunse în străinătate se află în Elveția, care concentrează singură 0,32 miliarde USD, reprezentând 2,2% din PIB-ul Moldovei.

Pe locul doi se află paradisurile fiscale asiatice, cu aproximativ 110 milioane USD (0,82% din PIB), urmate de paradisurile europene (fără Elveția) cu 59 de milioane USD (0,41%), și paradisurile americane, care găzduiesc în conturile lor 18 milioane USD, adică 0,12% din PIB.

Aceste cifre relevă o problemă sistemică de export al capitalului financiar către jurisdicții opace, care afectează capacitatea statului de a colecta impozite și de a finanța dezvoltarea economică.

Datele vin într-un context în care autoritățile de la Chișinău declară public că vor să combată evaziunea fiscală și să sporească transparența în gestionarea banilor publici și privați. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri concrete în ceea ce privește monitorizarea fluxurilor financiare internaționale pare să mențină Moldova în rândul țărilor vulnerabile la exodul de capital.

Platforma Atlas Offshore este un instrument dezvoltat de EU Tax Observatory și Skatteforsk pentru a face mai vizibile fluxurile globale de bogăție ascunsă, estimând activele financiare offshore ale fiecărei țări în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.