Washingtonul vrea cheia gazului spre Europa. SUA cer preluarea conductei Gazprom din Ucraina

13 Apr. 2025, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Apr. 2025, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul american a solicitat Ucrainei transferul controlului asupra conductei de gaze naturale care traversează teritoriul său și care era folosită de Gazprom pentru livrări către Europa, relatează Reuters, citând o sursă familiarizată cu negocierile bilaterale privind resursele minerale ucrainene.

Potrivit sursei, această solicitare neașteptată — descrisă drept un „ou de Paște” în cadrul discuțiilor — figurează în cea mai recentă versiune a proiectului de acord dintre Washington și Kiev. Concret, Statele Unite doresc ca gazoductul să fie plasat sub controlul International Development Finance Corporation (DFC), o agenție guvernamentală americană care investește în proiecte externe.

Negocierile din 11 aprilie s-au desfășurat într-un climat tensionat, „antagonic”, ca urmare a cerințelor dure formulate de Washington, care, potrivit sursei Reuters, oferă Americii acces privilegiat la resursele naturale ale Ucrainei. În plus, proiectul prevede ca toate veniturile obținute din exploatarea acestor resurse de către companiile de stat sau private ucrainene să fie direcționate într-un fond de investiții comun, controlat de DFC. Profiturile ar urma să fie reinvestite în proiecte miniere din Ucraina — însă, fără garanții de securitate oferite explicit Kievului.

The New York Times confirmă că în noua variantă a acordului, SUA își rezervă dreptul de a încasa întregul profit din fondul de investiții până când Ucraina va rambursa echivalentul total al ajutorului american primit în timpul războiului, plus o dobândă anuală de 4%. De asemenea, Washingtonul ar obține „drept de primă opțiune” la toate noile proiecte și drept de veto asupra vânzării resurselor ucrainene către țări terțe.

Pentru primul an de aplicare, proiectul interzice Ucrainei să ofere altor investitori internaționali condiții financiare sau economice mai avantajoase decât cele acordate SUA. Mai mult, fondul de investiții ar urma să fie administrat de DFC, care ar putea desemna trei membri în consiliul de administrație, în timp ce Ucraina ar avea dreptul la doar doi.

Sursele afirmă că guvernul ucrainean a angajat firma internațională de avocatură Hogan Lovells pentru a consilia partea ucraineană în acest dosar complex.

Fostul președinte american Donald Trump, care a relansat aceste negocieri în mandatul său, a declarat recent că acordul privind resursele minerale „va fi semnat în curând”. Într-o declarație din martie, Trump l-ar fi avertizat pe președintele Volodimir Zelenski că, în cazul unui refuz, Ucraina se va confrunta cu „probleme foarte mari”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.