Băncile înfloresc, economia se zbate. Profituri uriașe în contrast cu restul țării

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit total net de 1,04 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cele mai mari trei instituții financiare – Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank și Victoriabank – au acumulat împreună peste 850 de milioane de lei, adică aproximativ 82% din profitul total al sistemului bancar.

Top 5 bănci după profit net au fost MAIB – 390,47 mil. lei, Moldindconbank – 381,14 mil. lei, Victoriabank – 103,43 mil. lei, OTP Bank Moldova – 121,1 mil. lei și FinComBank – 16,92 mil. lei

În contrast, cele mai mici profituri au fost înregistrate de băncile Comertbank (298 mii lei), EuroCreditBank (1,47 mil. lei) și EnergBank (4,94 mil. lei).

Veniturile din dobânzi au totalizat 2,45 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la aproape 600 milioane lei. Veniturile din comisioane și onorarii au însumat peste 887 milioane lei, în timp ce cheltuielile aferente s-au ridicat la aproximativ 550 milioane lei.
Cele mai mari venituri din dobânzi au fost înregistrate de MAIB (895 mil. lei) și Moldindconbank (565 mil. lei).

Totodată, cheltuielile administrative totale au constituit peste 1,08 miliarde lei, dintre care cheltuielile cu personalul au depășit 840 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.