Decizie mortală: blocarea ajutorului medical de către SUA ar putea ucide până la 20 de milioane de oameni

22 Apr. 2025, 09:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Apr. 2025, 09:26 // Actual //  Ursu Victor

O analiză internațională alarmantă avertizează că suspendarea finanțării americane pentru programele globale de sănătate ar putea avea consecințe catastrofale: până la 20,8 milioane de persoane infectate cu HIV ar putea muri între 2025 și 2040, dacă sprijinul nu va fi reluat. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători internaționali care a analizat impactul acestei decizii în 80 de țări cu venituri mici și medii.

După revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a finanțării pentru programele internaționale, inclusiv cele din domeniul sănătății. Potrivit simulărilor, în lipsa intervenției SUA, ar urma să se înregistreze cel puțin 15,2 milioane de decese suplimentare cauzate de HIV, majoritatea în Africa subsahariană – în țări precum Mozambic, Nigeria și Uganda.

De asemenea, sunt estimate 26,2 milioane de noi infectări, inclusiv peste 2 milioane de copii. Doar reducerea programelor de prevenție – chiar și cu menținerea tratamentelor existente – ar putea duce la o creștere de aproape patru ori a numărului de infectări.

Impactul nu se limitează la HIV. Cercetătorii prognozează 2,2 milioane de decese suplimentare din cauza tuberculozei, în special în Asia de Sud și Africa, unde accesul la diagnostic și tratament rămâne limitat. Numărul total al noilor cazuri de TBC ar putea ajunge la 68,7 milioane până în 2040, iar 9 milioane dintre acestea vor fi forme severe ale bolii.

Criza va afecta grav și sănătatea reproductivă. Din cauza opririi finanțării americane, milioane de femei vor rămâne fără acces la metode moderne de contracepție, ceea ce ar putea duce la 40–55 milioane de sarcini neplanificate și până la 16 milioane de avorturi nesigure. Numai în primul an după suspendarea ajutorului, se estimează 34.000 de decese materne suplimentare, iar pe parcursul celor 15 ani – 7,9 milioane de decese în rândul copiilor sub cinci ani.

Potrivit cercetătorilor, chiar și o reluare parțială a sprijinului financiar american ar putea salva milioane de vieți și ar permite țărilor afectate să-și reconstruiască sistemele de sănătate publică în mod durabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.