Magnatul Alexandrion a murit: afaceri, influență și umbrele unui imperiu extins pe patru continente

21 Apr. 2025, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2025, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fondatorul Alexandrion Holding, Nawaf Salameh, a încetat din viaţă la vârsta de 59 de ani, anunţul fiind făcut de familia sa, transmite News.ro. Acesta a condus grupul Alexandrion, jucători important pe piața de băuturi spirtoase și vinuri în România, dar s-a implicat și în afaceri imobiliare, în HoReCa și energie.

Ce afaceri a controlat și ce controverse sunt legate de numele său?

”Familia Salameh anunţă cu profundă tristeţe decesul neaşteptat al Dr. Nawaf Salameh, fondatorul Nawaf Salameh Family Office, în vârstă de 59 de ani. Dr. Salameh s-a stins din viaţă astăzi, lăsând în urmă un gol imens”, este mesajul transmis duminică de familia sa.
Salameh a fost un om de afaceri, preşedinte şi fondator al Nawaf Salameh Family Office, un grup cu investiţii în mai multe sectoare de activitate, precum ospitalitate, agricultură sau energie regenerabilă, operaţiuni pe mai multe continente şi distribuţie în peste 100 de ţări. Alexandrion Group, liderul pieţei de băuturi spirtoase şi vinuri din România este printre primele business-uri înfiinţate şi conduse de Salameh.

Traseul de afaceri

Nawaf Salameh, fondatorul, președintele și administratorul Alexandrion Group, s-a născut în Marmarita, o localitate din nord-vestul Siriei. Conform unei biografii extinse postate pe site-ul companiei, tatăl său era distribuitor de medicamente și proprietarul unui lanț de farmacii. Aceeași sursă relevă că tânărul Nawaf visa să ajungă să studieze în Italia sau în SUA, dar părinții au decis altfel. Salameh a studiat medicina, dar s-a reorientat spre afaceri.
Site-ul Alexandrion continuă povestea fondatorului.

O primă inițiativă de business are loc în 1992, când un om de afaceri din Cipru îi propune să exporte ciocolată în Ucraina, iar Nawaf Salameh investește 14.000 de dolari în două tiruri încărcate cu ciocolată și le vinde acolo. Se întoarce cu 21.000 de mii de dolari.

Urmează o altă  propunere de afaceri: un producător din Creta îi propune lui Salameh să investească în mica lui fabrică. Producea doar două băuturi: Alexandrion și Kreskova. În ciuda eforturilor depuse, producătorul nu l-a convins să intre în afacere.

Ulterior, Nawaf Salameh cumpără cu 20.000 de dolari cea mai mare parte din fabrica Alkon (deschisă în 1989) din Creta, devenind astfel acționar majoritar, și începe să aducă produsele pe piața din România.

În 2000, Salameh le propune partenerilor greci să mute producția în România. În onoarea produsului inițial, firma creată în România este botezată – Alexandrion – nume inspirat de Alexandru cel Mare.

Ulterior, Nawaf Salameh cumpără aproximativ 20 de hectare de teren în satul Pleașa în județul Prahova și începe să ridice aici distileriile și o cramă.

Demarează și negocierile pentru achiziția a două fabrici care vor deveni ulterior parte a familiei Alexandrion: fabrica Alexander din Iași – deschisă încă din 1990 și fabrica SAB din Rădăuți, Suceava – fabrica de alcool care funcționa încă din 1789.

Nawaf Salameh își dezvoltă strategia de business și începe demersurile pentru producția vinarsului Brâncoveanu, cel care avea să devină produsul și brandul premium al companiei.

După patru ani de negocieri, fabricile Alexander și SAB ajung sub umbrela Alexandrion.

Intrarea României în Uniunea Europeană deschide piața de business și pentru oamenii de afaceri români. Alexandrion începe să dezvolte parteneriate cu marii producători de băuturi alcoolice din lume. Legăturile astfel create fac ca produsele Alexandrion să ajungă în marile piețe ale lumii, iar cele ale partenerilor intră pe piața din România. Partenerii greci se retrag definitiv din afacerea Alexandrion.

Conform familiei Salameh, acesta a fondat Fundaţia Alexandrion, organizaţie care a preluat proiectele de responsabilitate socială şi acţiunile umanitare ale grupului. A iniţiat Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, un eveniment anual care onorează personalităţi marcante ale culturii româneşti; a fost sponsor al Comitetului Olimpic Român și a sprijinit victime ale conflictului din Ucraina sau comunităţi lovite de dezastre naturale recente.

Miza pe afaceri în Energie

Nawaf Salameh Family Office s-a implicat și în sectorul energiei, dezvoltând parcuri solare și eoliene de mari dimensiuni în sud-estul României, după cum relata presa locală.
În septembrie 2024, Nawaf Salameh Family Office a făcut un pas transformator prin achiziționarea Terminalului Octogon Gas & Logistics din Portul Constanța.

Nawaf Salameh Family Office, care deţine producătorul de băuturi spirtoase şi vinuri spumante Alexandrion Group, anunța că a cumpărat Terminalul de gaz petrol lichefiat (GPL) Octogon Gas & Logistics din Portul Constanţa, care era controlat majoritar de Corneliu-Bogdan Idu, fiul lui Constantin Idu, om de afaceri constănțean care a decedat în 2020, dar care fusese unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din România și care i-a sprijinit în carieră pe Simona Halep și Horia Tecău.

Nawaf Salameh Family Office și-a diversificat portofoliul, conform Financial Intelligence, și a ajuns să includă afaceri în:

Agricultură: Administrarea a peste 2.300 de hectare de teren agricol în Constanța, România

Ospitalitate: Operarea Hotelului Alexandrion Experience din Sinaia

Imobiliare: Dezvoltarea de proiecte atât în România, cât și pe piețele internaționale.

Începuturi cețoase și acuzații de contrabandă cu țigări

Conform Constanța.info, Salameh a fost cercetat în 1999 pentru contrabandă. Ziarul Renașterea Bănățeană anunța pe 29 Aprilie 1999: „Sirianul Nawaf Salameh a fost arestat ieri pentru contrabandă și asociere în vederea comiterii de infracțiuni, anchetatorii români stabilind că acesta a introdus în România, în perioada 1996- 1998, 17.000 de baxuri de țigări Assos de contrabandă, valoarea lor fiind estimată la 60 de miliarde de le”. Aproximativ același lucru publicase și ziarul Tribuna, pe 30 aprilie.
Același articol relata că Nawaf Salameh a fost partener de afaceri cu Jamal Al Atm, cetățean sirian devenit celebru prin implicarea în scandalul de contrabandă „Țigareta II” Otopeni din 1998. Publicația locală transmite că Nawaf Salameh cel implicat în 1999 în contrabanda cu țigări ar fi aceeași persoană cu proprietarul Alexandrion Group: societățile incluse atunci în lanțul de distribuție, menționate în articolele de presă, sunt afiliate și ulterior persoanei fizice Nawaf Salameh precum și grupului comercial Alexandrion.

Companie investigată de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat în ianuarie că a declanșat o investigație privind un posibil abuz de poziție dominantă al companiei Octogon Gas & Logistics SRL pe piața serviciilor de operare portuară de gaze petroliere lichefiate (GPL). Firma, deținută de NSS Oil & Gas SRL, este singura companie care desfășoară servicii de operare portuară descărcare/încărcare, manipulare/transvazare, depozitare) de GPL în Portul Midia. NSS Oil & Gas SRL este o companie parte a grupului Alexandrion, care în toamnă a anunțat că a cumpărat terminalul de GPL al Octogon Gas & Logistics.
Autoritatea de concurență are indicii că Octogon Gas & Logistics SRL a refuzat să furnizeze servicii către o companie activă pe piaţa de comercializare cu ridicata de gaze petroliere lichefiate.

Salameh lansează o campanie inspirată de sloganului lui Trump

Nawaf Salameh, fondatorul firmei de băuturi spirtoase Alexandrion, și președintele Partidului Republican din România, fostul deputat ALDE Marian Cucșa, își disputau brandul „Make Romania Great Again”, inspirat din sloganul lui Donald Trump „Make America Great Again”. Disputa Salameh-Cucșa a ajuns pe masa Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), arată Libertatea.

Nawaf Salameh susținea că a înregistrat marca „We Will Make Romania Great Again” în ianuarie 2025. Omul de afaceri a transmis, potrivit sursei citate, că prin demersul său dorea „valorificarea potențialului investițional al României din perspectiva parteneriatului strategic româno-american, cu ajutorul mediului de afaceri din cele două țări”.
În urma apariției informației referitoare la înregistrarea mărcii „We Will Make Romania Great Again” de către Nawaf Salameh, fostul deputat ALDE Marian Cucșa, președinte al Partidului Republican din România, a reacționat printr-un comunicat de presă în care a transmis că „Make Romania Great Again” este deja o marcă înregistrată.

Plaformă româno-americană cu un general din SUA

Pe 21 ianuarie acest an, la Washington, după inaugurarea lui Donald Trump, Nawaf Salameh și generalul James L. Jones au lansat American Romanian Business Roundtable, ”o platformă de elită destinată consolidării relațiilor româno-americane prin cooperare economică și strategică în domeniul apărării”, potrivit unui comunicat al Nawaf Salameh Family Office.
Jones e fost comandant suprem al forțelor aliate NATO.

Încrengătura care duce spre afaceriști conectați cu Călin Georgescu

Grupul Alexandrion a beneficiat de consultanță de la David Carstens, asociat cu numele lui Ionel Rusen, om de afaceri care ar fi strâns bani pentru campania lui Călin Georgescu, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din România, potrivit G4Media. Magnatul Ioan Niculae, fost ofițer al Securității comuniste, a anunțat în ianuarie că va face plângere împotriva omului de afaceri Ionel Rusen, care ar fi strâns bani pentru campania lui Călin Georgescu.

Omul de afaceri Ionel Rusen este asociat în firma DAR Development Grup SRL din București, alături de Marian Neagu și firmele Global Protect Solutions SRL și Economic Development Advisors SRL.

Firma Global Protect Solutions SRL din București este deținută de cetățeanul american David Carstens, prin compania Carstens Consulting Global INC. din Delaware, SUA.

Carstens a oferit consultanță și pentru compania Alexandrion Grup (acum Alexandrion Saber Disilleries SRL), deținută de Alexandrion Holdings LTD din Cipru și reprezentată de Nawaf Salameh, după cum au indicat surse din mediul de afaceri citate de G4Media.ro.

31 Iul. 2026, 21:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2026, 21:14 // Actual //  bani.md

Procesul de amalgamare voluntară a localităților înaintează cu dificultate în mai multe raioane ale țării. Primari, consilieri locali și locuitori spun că reforma este însoțită de lipsă de transparență, consultări insuficiente și nemulțumiri din partea comunităților. Problemele au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre reprezentanții autorităților publice locale și membrii mișcării civice „Construim înCREDere”. Participanții au semnalat că, în multe cazuri, oamenii nu sunt de acord cu modul în care este aplicată reforma.

Olesea Stamate, fondatoarea mișcării civice „Construim înCREDere”, afirmă că mai mulți edili i-au semnalat dificultățile întâmpinate.

„Localități unde Consiliul Local nu ține cont de opinia cetățenilor, de exemplu. Unde majoritatea covârșitoare, sau chiar în unanimitate, cetățenii au votat pentru amalgamarea cu localitatea X, iar Consiliul ulterior se întrunește și votează pentru amalgamarea cu localitatea Y, astfel contribuind la divizarea în sânul localității, deci conflict între locuitori și consilierei locali, conflict între locuitorii din localitate sau locuitorii din diferite localități. Lucrurile sunt destul de grave, această reformă nu a fost gândită suficient de bine, nu au fost făcute niciun fel de calcule, analize. Dacă cetățenii dintr-o localitate dacă au votat în unanimitate pentru amalgamarea cu o anumită localitate, consilierii trebuie să fie obligați să susțină opinia cetățenilor, acest lucru nu este în lege. Respectiv, la nivel local sunt situații când consilierii decid exact opusul”, a declarat Olesea Stamate.

Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin că reforma amalgamării trebuie aplicată cu mai multă atenție și în paralel cu o reformă mai amplă a administrației publice locale. Gheorghe Răileanu, fost primar al orașului Cimișlia și membru de onoare al CALM, spune că procesul nu trebuie făcut doar de dragul reorganizării, ci trebuie să aibă la bază interesul cetățenilor.

„Am ajuns într-o situație când devine tot mai clar că reforma nu a fost pregătită bine, s-a redus numai la amalgamare, dar amalgamarea a degenerat în amalgamare forțată. Acum guvernarea este captivă acestui proiect pentru că a rămas puțin timp până la alegerile locale când trebuie să aleagă primarii de la aceste entități amalgamate. Distorsionează bunăvoința cetățenilor, dreptul lor firesc de a-și decide soarta, cu atât mai mult că este principiul transparenței decizionale, oamenii trebuie să-și asume. Pot să apară niște crize de încredere, care pot duce la căderea Guvernului, la manifestații în masă”, explică Gheroghe Răileanu.

De asemenea, la nivel local, primarii spun că procesul ridică numeroase întrebări, iar oamenii au nevoie de explicații clare înainte de a accepta schimbările. Aceștia susțin că reforma poate aduce beneficii, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, dar atrag atenția că este nevoie de o comunicare mai bună cu cetățenii.