Rusia „subvenționează” China: Gazprom vinde gaz cu 40% mai ieftin decât europenilor

Guvernul Federației Ruse a decis să majoreze semnificativ reducerea acordată Chinei pentru gazele naturale livrate prin conducta „Puterea Siberiei”, ajungând la un discount de aproape 40% față de prețurile percepute clienților europeni și turci, potrivit unui raport al Ministerului rus al Economiei citat de Reuters.

În 2024, China a plătit în medie 267,6 dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, cu 30% mai puțin decât Europa. În 2025, prețul va scădea la 247,3 dolari, în timp ce pentru Europa și Turcia se estimează o creștere la 403 dolari. Diferența de preț ajunge astfel la peste 150 de dolari, marcând un discount de 39%.

Pentru 2026, autoritățile ruse preconizează o nouă reducere pentru China – până la 241,8 dolari/1000 m³.

Această politică de prețuri lovește puternic în veniturile valutare ale Rusiei. Vânzările de hidrocarburi vor aduce în 2025 doar 200 miliarde dolari, cu 36 de miliarde mai puțin decât s-a prognozat inițial. În 2026, pierderile vor continua, cu un minus estimat de 9 miliarde dolari.

În 2024, Gazprom a livrat Chinei 38 de miliarde de metri cubi de gaz – capacitatea maximă a conductei. Cu toate acestea, volumul reprezintă sub 20% din exporturile anuale către Uniunea Europeană din perioada de vârf, când compania rusească livra până la 200 de miliarde m³.

Între timp, Gazprom se confruntă cu cele mai grave pierderi financiare din istorie: peste 1 trilion de ruble pierdere în 2024 conform raportărilor contabile interne, iar în 2023 – un record negativ și în standardele internaționale. Compania a redus cu 1.400 de posturi în sediul central și a dizolvat aproape în totalitate divizia de export.

Estimările arată că, în 2025, exporturile Gazprom vor totaliza doar 78 de miliarde m³, incluzând și livrările către China. Iar întreruperea tranzitului prin Ucraina ar putea elimina încă 10 miliarde m³ anual din exporturi.

Potrivit propriilor prognoze, Gazprom riscă să acumuleze pierderi de 15 trilioane de ruble (circa 179 miliarde dolari) până în 2034, ca efect al pierderii pieței europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#discount #gaz #Gazprom #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.