Mirajul creșterii s-a spart: Rusia, aproape de recesiune după doi ani de boom militar

Economia Federației Ruse a înregistrat o încetinire semnificativă în primul trimestru al anului 2025, potrivit unui raport al Ministerului rus al Dezvoltării Economice. În perioada ianuarie–martie, PIB-ul a crescut cu doar 1,7%, de 2,6 ori mai puțin decât în trimestrul anterior, când ritmul a fost de 4,5%, scrie The Moskow Times.

Datele indică o frânare bruscă în aproape toate sectoarele-cheie:

Industria a crescut cu doar 1,1%, față de 5,7% în trimestrul IV din 2024.
Comerțul cu amănuntul a încetinit de la 5,5% la 3,2%,
Comerțul en-gros s-a contractat cu 2,1%, pentru prima dată din iarna anului 2023.
Sectorul extractiv s-a prăbușit, înregistrând un declin de 3,7%, de patru ori mai mult față de sfârșitul anului trecut. Industria non-energetică a încetinit de asemenea puternic, cu o creștere de doar 4,7%, comparativ cu 10,7% în trimestrul precedent.

Potrivit experților, acesta este cel mai slab rezultat economic trimestrial din ultimii doi ani și reflectă efectele combinate ale politicii monetare restrictive a Băncii Centrale, sancțiunilor internaționale, dificultăților logistice și inflației ridicate. Economistul Volkan Sezgin de la Continuum Economics avertizează că economia rusă se apropie de o nouă fază critică.

Deși în anii 2023–2024 PIB-ul Rusiei a crescut cu 4,1% anual — cel mai rapid ritm din ultimii 14 ani — o mare parte din această expansiune a fost alimentată de producția militară, estimează Heli Samola, economist principal la Banca Finlandei. În pofida faptului că fabricile de armament funcționează non-stop, experții de la Centrul pentru Analize Macroeconomice și Prognoze pe Termen Scurt (CMACP) afirmă că economia civilă este deja în recesiune.

Potrivit CMACP, producția de bunuri civile a scăzut în medie cu 0,8% pe lună în primul trimestru, iar în martie declinul a fost de 1,1%. Printre domeniile cele mai afectate: ingineria civilă, echipamentele electrice, materialele de construcții, metalurgia și, semnificativ, industria alimentară, aflată la cel mai scăzut nivel din primele luni ale războiului, cu o scădere de 0,7% pe lună.

Transporturile feroviare au înregistrat o scădere de 6,1% în primul trimestru, iar doar în luna martie, volumul transportat a scăzut cu 7,2%, afectând mărfuri-cheie precum cerealele, cimentul, petrolul și cărbunele.

Economia rusă se confruntă cu o amenințare dublă, avertizează Janis Kluge de la Institutul German pentru Probleme de Securitate Internațională: scăderea prețului petrolului și reducerea veniturilor bugetare. În aprilie, prețul țițeiului Urals a coborât sub 50 de dolari pe baril, iar guvernul rus estimează acum un preț mediu anual de 56 USD, față de 70 cât fusese planificat. Această diferență ar putea însemna pierderi de 35 miliarde USD din exporturi și un deficit bugetar de 2 trilioane de ruble – cel mai mare de la pandemie.

Pentru 2025, analiștii estimează o creștere economică sub 1%, în pofida datelor oficiale. Sofia Doneț, economist-șef la T-Investiții, afirmă că „activitatea economică reală stagnează, în pofida aparențelor statistice”.

Rusia se îndreaptă astfel spre o criză economică latentă, în care industria de război nu mai poate masca slăbiciunile structurale ale economiei civile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comprimare #buget #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.