Bălți are parc, dar n-are lumină. Contrastul dur din orașele Moldovei

Suprafața totală a spațiilor verzi din localitățile urbane ale Republicii Moldova a constituit 6,6 mii hectare, reprezentând 12,8% din terenurile din intravilanul orașelor. Lider detașat este municipiul Chișinău, care concentrează 66,1% din totalul spațiilor verzi urbane, echivalentul a 4,4 mii hectare, arată datele Biroului Național de Statistică.

După Chișinău, municipiul Bălți ocupă locul doi cu 0,3 mii hectare de spații verzi, urmat de orașul Călărași, cu 0,2 mii hectare. La nivel regional, regiunea Nord deține 15,4% din totalul spațiilor verzi, urmată de regiunea Centru (9,8%), Sud (6,3%) și UTA Găgăuzia (2,4%).

Spațiile verzi sunt compuse în principal din parcuri, scuaruri și grădini publice (69,0%), dar și din zone cu acces limitat (18,6%), spații turistice și de agrement (7,8%), spații specializate (2,7%) și utilitare (1,9%).

Potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, suprafața totală a intravilanului urban a fost de 52 mii hectare în 2024, iar spațiile verzi și străzile orășenești (spații publice) au reprezentat 22,7% din această suprafață – un indicator relevant în contextul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 11.7.1.1.

În 2024, lungimea totală a străzilor urbane iluminate a fost de 3,5 mii km, ceea ce înseamnă un grad de iluminare de 82,7% la nivel național. Cele mai bune performanțe s-au înregistrat în UTA Găgăuzia (96,3%) și Chișinău (91,1%), iar în 21 de orașe, peste 90% din străzi beneficiază de iluminat public.

La polul opus, orașele Glodeni (29,8%) și Frunză (36,4%) înregistrează cel mai mic grad de iluminare, fiind urmate de Cricova, Edineț, Bucovăț și Iargara, unde mai puțin de jumătate dintre străzi sunt luminate. Regiunea Nord are cel mai scăzut nivel de iluminare stradală – 76,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intuneric #Parc #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM