De la identitate națională la agricultură: miturile anti-UE, reciclate de propaganda rusă în prag de alegeri

Pe măsură ce alegerile parlamentare se apropie în Republica Moldova, propaganda rusă reactivează aceleași mituri anti-europene care circulă și în alte țări europene, avertizează Alexandru Zgardan, expert al centrului analitic independent Expert-Grup, într-o declarație pentru IPN. Potrivit acestuia, sursele dezinformării sunt aceleași, iar rețeaua de distribuție este asigurată de actori locali care reproduc narațiuni bine cunoscute și extrem de eficiente emoțional, notează IPN.

„Mesajele de dezinformare care prind cel mai bine sunt cele bazate pe frică”, subliniază Zgardan. Printre cele mai răspândite minciuni se numără ideea că „Moldova își va pierde identitatea națională în UE” – o afirmație contrazisă de politicile Uniunii Europene, care protejează și promovează culturile naționale și ale minorităților. Toate actele legislative europene sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale ale UE, inclusiv în limbi vorbite de populații reduse, precum malteza sau estona.

Un alt mit des întâlnit este că „aderarea la UE înseamnă pierderea suveranității naționale”. Zgardan precizează că orice tratat internațional presupune o formă de cedare voluntară de suveranitate, însă UE este singura structură care garantează respectarea angajamentelor internaționale.

Printre cele mai exploatate narațiuni în societățile conservatoare se regăsește și mitul că „UE impune promovarea relațiilor homosexuale și schimbarea de gen în rândul copiilor”. În realitate, politicile sociale și de familie sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, explică expertul.

Pe tema agriculturii, Zgardan respinge ideea că „agricultura moldovenească va fi distrusă de concurența europeană”. Din contră, aderarea la UE ar deschide accesul la o piață extinsă și la subvenții consistente. Republica Moldova exportă deja produse agricole în Uniunea Europeană la niveluri record, iar exemplul României demonstrează avantajele sprijinului european pentru sectorul agricol.

O altă falsitate frecvent repetată este că „toți moldovenii vor pleca din țară și vor fi înlocuiți de imigranți”. Potrivit lui Zgardan, această idee nu are niciun temei: integrarea europeană ar facilita întoarcerea moldovenilor plecați la muncă în străinătate, iar țările în tranziție nu reprezintă o atracție majoră pentru migranții străini, care preferă statele dezvoltate.

Mitul că „UE este în criză și va dispărea” este alimentat de ascensiunea partidelor populiste de extremă dreapta și eurosceptice, multe suspectate de legături cu regimul de la Kremlin. Totuși, chiar și aceste formațiuni nu cer ieșirea din UE, învățând din experiența dureroasă a Marii Britanii după Brexit.

Zgardan concluzionează că toate aceste mesaje fac parte dintr-o campanie coordonată la nivel internațional, adaptată contextului local, dar construită după același tipar. El încurajează publicul să adopte o gândire critică și să se informeze din surse verificate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agricultira #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.