Gaze din adâncurile Mării Negre pentru Moldova, dar abia din 2027. Prețul este confidențial

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat semnarea primului contract pe termen lung pentru gaze naturale din zăcământul Neptun Deep. Acordul a fost încheiat cu gigantul energetic român OMV Petrom și prevede furnizarea, începând cu 2027, a unei cantități suficiente pentru a acoperi aproximativ un sfert din necesarul de consum intern al Republicii Moldova.

„În momentul în care producția de gaze va începe, noi vom beneficia de aproximativ 25% din consumul nostru din acest zăcământ. Este un contract încheiat în beneficiul țării”, a declarat ministrul Junghietu.

Ministrul a precizat că termenul „pe termen lung” se referă la o durată de trei ani, iar clauzele contractuale sunt confidențiale. Totuși, el a dat asigurări că prețul este corelat cu indicele pieței și include un discount, ceea ce ar putea reduce prețul mediu de achiziție al gazului natural pentru Moldova în anii următori.

„Diversificarea înseamnă securitate energetică. Iar acest contract reprezintă exact asta: o alternativă viabilă, stabilă și predictibilă la sursele clasice de gaze”, a adăugat Junghietu.

Zăcământul offshore Neptun Deep, situat în sectorul românesc al Mării Negre, este unul dintre cele mai promițătoare proiecte energetice ale regiunii. Potrivit estimărilor, producția de gaze urmează să demareze în anul 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neptun deep #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.