Raport KPMG: Franța, țara cu cea mai dură lege antitutun, rămâne cea mai mare piață de țigări ilicite din UE

Aproape una din 10 țigări consumate în Uniunea Europeană este de proveniență ilicită. Cel puțin asta arată datele raportului KPMG din 2024, potrivit căruia, în regiune au fost consumate 38,9 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 9,2% din consumul total – cel mai mare nivel înregistrat din 2015. Impactul economic este semnificativ: până la 14,9 miliarde de euro pierduți din venituri fiscale la nivelul statelor membre, într-un context marcat de presiuni bugetare și instabilitate economică în mai multe țări europene, transmite infomarket.md.

Raportul KPMG mai arată că această creștere a fost determinată în mare parte de Franța, care continuă să fie cea mai mare piață de țigări ilicite din Europa. Aceasta înregistrează 18,7 miliarde de țigări ilicite consumate anul trecut, echivalentul a 37,6% din consumul total de țigări din țară. Dintre acestea, aproape 7,8 miliarde de țigări erau contrafăcute.

Și în Țările de Jos volumul țigărilor ilicite a crescut cu 1,1 miliarde de unități, mai mult decât dublu față de anul precedent, ajungând să reprezinte 17,9% din consumul total de țigări. Dacă aceste produse ar fi fost achiziționate legal, statul francez ar fi încasat suplimentar 9,4 miliarde de euro, iar cel olandez aproape 900 de milioane de euro.

„Comerțul ilicit cu tutun amenință economia europeană, sănătatea publică, siguranța și stabilitatea socială. În prezent, piețele cu taxe și prețuri ridicate, precum Franța și Țările de Jos, sunt afectate în mod special de țigări importate ilegal și contrafăcute. Impactul socio-economic masiv al acestui fenomen afectează colectarea de taxe, crearea de locuri de muncă și activitatea întreprinderilor legale. Totodată, disponibilitatea țigărilor ieftine și nereglementate subminează eforturile de reducere a fumatului și tranziția către un viitor fără fum”, a declarat Christos Harpantidis, Vicepreședinte Senior pentru Afaceri Externe al Philip Morris International.

Mai multe țări europene au demonstrat deja că fenomenul poate fi controlat prin măsuri coerente și bine aplicate. Bulgaria, Grecia, Italia și Portugalia, iar în afara Uniunii Europene, Ucraina, au înregistrat progrese remarcabile în combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun. De exemplu, Grecia, în 2024 a raportat cea mai mare scădere a consumului de țigări ilicite din ultimii zece ani, cu 6,2 puncte procentuale, ajungând până la 17,5%.

„Regimurile fiscale previzibile și sprijinul ferm pentru acțiunile autorităților locale s-au dovedit a fi eficiente. Alte țări din regiune ar trebui să urmeze acest exemplu, pentru a recăpăta controlul asupra acestui fenomen periculos. Aceasta este direcția corectă dacă ne dorim cu adevărat să combatem comerțul ilicit cu tutun în Europa, un fenomen care afectează economiile continentului, subminează competitivitatea și creșterea economică și creează teren fertil pentru alte activități infracționale. Cetățenii nu-și mai pot permite pierderea unor venituri bugetare esențiale, într-un moment critic pentru Europa, când aceste resurse ar trebui investite în domenii-cheie precum apărarea, securitatea internă și programele sociale”, a declarat Massimo Andolina, Președintele Regiunii Europene a PMI.

În cele 38 de țări europene incluse în studiul KPMG, în 2024, au fost consumate 52,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 10% din consumul total. Pierderile din venituri fiscale sunt estimate la 19,4 miliarde de euro.

#tutun #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.