Putin taie florile Armeniei! Kremlinul se răzbună pentru arestarea oligarhului său

Rusia ar putea suspenda importurile de flori tăiate din Armenia începând cu 27 iunie, invocând „încălcări sistematice ale cerințelor fitosanitare” și lipsa de reacție din partea autorităților de la Erevan. Avertismentul survine la scurt timp după arestarea la Erevan a miliardarului rus de origine armeană Samvel Karapetian, un om de afaceri pro-Kremlin, relatează Interfax, citând surse apropiate Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Rusiei (Rosselhoznadzor).

Potrivit sursei, autoritatea rusă a informat Comisia Economică Eurasiatică despre posibila introducere a unui embargo temporar asupra florilor însoțite de certificate fitosanitare armene, menționând și o creștere suspectă a volumului acestor importuri în 2025. Documentele de însoțire ar conține frecvent informații false despre originea produselor, lipsa datelor privind producătorii sau dificultăți în a distinge florile armene de cele provenite din țări terțe.

Măsura vine pe fondul arestării recente a lui Samvel Karapetian, fondatorul grupului „Tashir”, care controlează inclusiv rețeaua de centre comerciale „RIO” din Rusia. Omul de afaceri este acuzat de apeluri publice la răsturnarea puterii de stat, după ce a susținut deschis Biserica Apostolică Armeană în conflictul său politic cu premierul Nikol Pașinian.

În ajunul arestării, poliția armeană a efectuat percheziții la vila lui Karapetian din Erevan, arestând peste 70 de persoane — dintre care 50 au fost identificate drept susținători ai acestuia.

Tensiunile s-au amplificat după ce Karapetian a acuzat guvernul de „atac la adresa bisericii și poporului armean”, în timp ce premierul Pașinian a răspuns cu o propunere de naționalizare a rețelei de electricitate din Armenia, deținută de miliardar.

În vârstă de 59 de ani, Samvel Karapetian ocupă locul 44 în clasamentul celor mai bogați ruși, cu o avere estimată la 3,2 miliarde de dolari, potrivit Forbes. Numele său a fost asociat de-a lungul timpului cu oficiali din cercurile de forță ale Kremlinului, inclusiv cu ministrul rus de interne Vladimir Kolokoltsev.

În paralel, The Insider relatează că rețeaua de propagandă „Matrioșka” – afiliată Kremlinului – a declanșat o campanie online împotriva lui Pașinian, folosind conturi false și dezinformare prezentată ca știri ale unor canale precum Euronews și France 24, în care premierul este acuzat de corupție, ocultarea genocidului armean și chiar consum de tranchilizante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flori #embargo #armenia #Kremlin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.