De pe canapea, direct la miliarde! Moldovenii au spart recordul la cumpărături online

Într-o economie cu ritmuri lente de creștere, comerțul online din Republica Moldova a reușit o performanță spectaculoasă, înregistrând în 2024 o creștere de peste 40%, atât în valoarea tranzacțiilor, cât și în volumul livrărilor poștale. Analiza este semnată de economistul Veaceslav Ioniță, care atrage atenția asupra transformării digitale rapide din acest sector, dar și asupra dezechilibrelor majore care afectează concurența pe piață.

Potrivit datelor, moldovenii au achitat în 2024 peste 12 miliarde de lei în tranzacții online cu cardul, comparativ cu doar 1,35 miliarde lei în 2015. Iar estimările pentru 2025 indică o nouă creștere, depășind 15 miliarde de lei.

Volumul livrărilor poștale a atins 12 milioane de colete în 2024, dintre care:

9,7 milioane expedieri internaționale (+40% față de 2023),
2,3 milioane expedieri naționale, cu o creștere mai modestă.

Cu toate acestea, Veaceslav Ioniță subliniază că datele oficiale surprind doar o parte a fenomenului. Majoritatea comenzilor interne nu sunt achitate online, ci în numerar sau prin POS la livrare, iar o mare parte din livrări sunt efectuate de curieri privați care nu sunt incluși în statisticile poștale oficiale.

„Estimarea realistă este că valoarea reală a comerțului online este de cel puțin două ori mai mare decât ceea ce reflectă datele oficiale, iar livrările interne sunt de cinci ori mai multe decât cele raportate prin Poșta Moldovei sau firmele mari de curierat”, susține economistul.

Ioniță atrage atenția asupra unui dezechilibru major între platformele internaționale care livrează fără taxe și producătorii locali care achită impozite și suportă costuri ridicate de curierat. În acest context, comerțul local este descurajat, iar cumpărăturile din afara țării sunt stimulate artificial.

Optimizarea plăților online, pentru a le face mai simple și mai accesibile;
Reducerea costurilor de livrare internă, în special pentru micii producători locali;
Politici fiscale echitabile, care să elimine concurența neloială cu giganții de comerț online din afara țării.

„Comerțul online din Moldova nu doar că a explodat în 2024, dar a devenit unul dintre motoarele tăcute ale economiei. Este momentul ca statul și companiile să-l trateze cu seriozitate, pentru că cetățenii deja l-au îmbrățișat”, conchide Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveni achizitii #comert online

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.