De pe canapea, direct la miliarde! Moldovenii au spart recordul la cumpărături online

Într-o economie cu ritmuri lente de creștere, comerțul online din Republica Moldova a reușit o performanță spectaculoasă, înregistrând în 2024 o creștere de peste 40%, atât în valoarea tranzacțiilor, cât și în volumul livrărilor poștale. Analiza este semnată de economistul Veaceslav Ioniță, care atrage atenția asupra transformării digitale rapide din acest sector, dar și asupra dezechilibrelor majore care afectează concurența pe piață.

Potrivit datelor, moldovenii au achitat în 2024 peste 12 miliarde de lei în tranzacții online cu cardul, comparativ cu doar 1,35 miliarde lei în 2015. Iar estimările pentru 2025 indică o nouă creștere, depășind 15 miliarde de lei.

Volumul livrărilor poștale a atins 12 milioane de colete în 2024, dintre care:

9,7 milioane expedieri internaționale (+40% față de 2023),
2,3 milioane expedieri naționale, cu o creștere mai modestă.

Cu toate acestea, Veaceslav Ioniță subliniază că datele oficiale surprind doar o parte a fenomenului. Majoritatea comenzilor interne nu sunt achitate online, ci în numerar sau prin POS la livrare, iar o mare parte din livrări sunt efectuate de curieri privați care nu sunt incluși în statisticile poștale oficiale.

„Estimarea realistă este că valoarea reală a comerțului online este de cel puțin două ori mai mare decât ceea ce reflectă datele oficiale, iar livrările interne sunt de cinci ori mai multe decât cele raportate prin Poșta Moldovei sau firmele mari de curierat”, susține economistul.

Ioniță atrage atenția asupra unui dezechilibru major între platformele internaționale care livrează fără taxe și producătorii locali care achită impozite și suportă costuri ridicate de curierat. În acest context, comerțul local este descurajat, iar cumpărăturile din afara țării sunt stimulate artificial.

Optimizarea plăților online, pentru a le face mai simple și mai accesibile;
Reducerea costurilor de livrare internă, în special pentru micii producători locali;
Politici fiscale echitabile, care să elimine concurența neloială cu giganții de comerț online din afara țării.

„Comerțul online din Moldova nu doar că a explodat în 2024, dar a devenit unul dintre motoarele tăcute ale economiei. Este momentul ca statul și companiile să-l trateze cu seriozitate, pentru că cetățenii deja l-au îmbrățișat”, conchide Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveni achizitii #comert online

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.