Ambuteiaj de miliarde în Golful Persic! Mii de nave blocate după avertismentul Iranului

Traficul maritim din Golful Persic se confruntă este blocat, după ce Iranul a amenințat că va închide Strâmtoarea Ormuz – arteră strategică prin care trece aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol și gaze. Potrivit agenției S&P Global, în zonă s-a format un „ambuteiaj maritim” cu aproape o mie de nave, în timp ce sistemele GPS sunt grav perturbate, ceea ce ar putea duce la coliziuni.

Companiile de transport maritim au fost nevoite să limiteze tranzitul prin strâmtoare doar la orele de zi, renunțând la operațiunile de 24 de ore. Un reprezentant al unei companii de transport petrolier a declarat că „problema nu este doar amenințarea unui atac, ci logistica însăși a devenit aproape imposibilă”.

Tot mai multe nave își pierd semnalul GPS din cauza bruiajului, ceea ce face imposibilă localizarea precisă și menținerea legăturii cu echipajele. Experții avertizează că, în ciuda lipsei unor atacuri directe, probabilitatea coliziunilor este extrem de ridicată, în special în contextul unui posibil pericol din partea minelor maritime.

Situația tensionată a dus deja la o explozie a tarifelor de transport maritim. Potrivit Platts, la 20 iunie, tarifele pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Golful Persic–China au crescut la w80, de la w48 cu o săptămână în urmă. Creșteri similare au fost înregistrate și pe rutele către Asia de Nord, unde prețurile au atins cele mai ridicate niveluri din acest an.

Instabilitatea a fost generată de recenta aprobare în Parlamentul iranian a unei rezoluții ce solicită închiderea Strâmtorii Ormuz ca reacție la bombardamentele americane asupra unor instalații nucleare iraniene. Decizia finală va fi luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională, condus de ayatollahul Ali Khamenei.

Strâmtoarea Ormuz are o lățime de doar 33 km în cel mai îngust punct și este esențială pentru exporturile de petrol din țările OPEC – Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Deși ultimele două au dezvoltat rute alternative prin conducte, cea mai mare parte a exportului rămâne dependentă de acest coridor maritim.

Qatar, unul dintre liderii globali în exportul de gaz natural lichefiat, trimite aproape întreaga producție prin Ormuz. Securitatea în zonă este asigurată de Flota a 5-a a SUA, staționată în Bahrain.

În pofida creșterii masive a producției de hidrocarburi în SUA în ultimele două decenii, Asia rămâne principala piață de desfacere pentru petrolul din Orientul Mijlociu, spre deosebire de anii ’70, când cererea era dominată de statele occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#golful piersic #nave #Petroliere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.