Subvenții, scandal și bani negri! Cum și-au plătit partidele imaginea în 2024

Partidele politice din Republica Moldova au beneficiat în 2024 de peste 70 de milioane de lei, majoritatea din bani publici, în timp ce aproape 20 de milioane de lei cheltuiți rămân neraportați oficial, relevă raportul prezentat de Promo-LEX. Din cele 65 de partide înregistrate, doar 36 au declarat venituri, iar trei formațiuni — PAS, PSRM și Partidul Nostru — au concentrat 74% din total. Subvențiile de la stat au reprezentat principala sursă de finanțare, generând 75% din venituri, în timp ce contribuțiile de membru abia au atins 2%.

Deși donațiile către partide s-au triplat față de 2023 și au ajuns la 13,5 milioane de lei, Comisia Electorală Centrală a verificat doar un sfert din această sumă. Promo-LEX a constatat discrepanțe între cheltuielile reale și cele raportate. Valoarea minimă a cheltuielilor nedeclarate este estimată la 20,05 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape 28% din sumele oficial înregistrate. Cele mai multe dintre aceste fonduri au fost identificate în activitatea blocului „Victorie”, afiliat lui Ilan Șor, care cumulează 81% din suma cheltuită netransparent. Cheltuielile nejustificate s-au axat în principal pe publicitate online și organizarea de evenimente.

CEC a aplicat un număr record de sancțiuni. Au fost inițiate 33 de procese contravenționale împotriva a 17 partide pentru raportări întârziate sau incomplete și încă 12 împotriva donatorilor care au depășit plafoanele legale. Activitatea a șase formațiuni a fost suspendată prin hotărâre judecătorească, iar alte cinci riscă dizolvarea. Totodată, platforma „Control Financiar” a CEC, menită să crească transparența, nu funcționează, iar instituția a cerut rescrierea ei completă.

Numărul total al membrilor declarați ai partidelor a scăzut la 173.948, cu peste 13.000 mai puțini față de anul anterior. Promo-LEX atrage atenția că 18 formațiuni nu respectă nici măcar pragul legal minim de 1.000 de membri. În ciuda acestor lacune, 95% dintre partide au depus rapoartele anuale în format electronic, un record de conformare formală.

Potrivit experților Promo-LEX, finanțarea politică din Moldova rămâne excesiv dependentă de fondurile publice, în timp ce mecanismele de control permit în continuare circulația a milioane de lei în afara cadrului legal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #buget #finanțare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE