Acțiune EUROPOL împotriva traficului de persoane. Şapte arestări în Austria. Victime din Republica Moldova

Acțiunea a fost îndreptată în mod special împotriva traficului de persoane, având drept scop exploatarea persoanelor cu calificări insuficiente din domenii cum ar fi construcțiile, scrie Die Presse.

În cursul acțiunii au fost arestate în Austria 7 persoane și identificate 22 de victime. După cum menționa Biroul Federal de Poliție miercuri pe pagina sa de online, acțiuni similare au loc în alte 23 de țări, iar acțiunea care a durat o săptămână, a fost coordonată de Europol.

Potrivit anunțului, acest gen al traficului de persoane are loc de cele mai multe ori în construcții sau alimentație publică, unde lucrează persoane cu calificare insuficientă. Pentru profiturile lor, infractorii se mai folosesc și de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 care a generat numeroase situații financiare neplăcute.

Între 31 mai și 6 iunie, acțiunile de anvergură EMPACT din întreaga Europă sub titlul „Joint Action Days” au dus la arestarea în total a 223 de persoane, din care 73 acuzate de trafic de persoane și au fost identificate 630 de posibile victime ale traficului de persoane. Au fost verificate în total 4.897 de locații, 16.532 de vehicule și 56.251 de persoane. Au fost demarate 700 de noi anchete din care 130 erau legate de traficul de persoane.

La acțiune au participat 154 de funcționari. Bilanțul: 368 de persoane, 83 de controale în locale și vehicule, în urma cărora s-a ajuns la identificarea a 22 de victime (17 femei și 5 bărbați). Ţările de origine au fost Moldova, România, China și Guinea. Şapte persoane au fost reținute, iar cercetările continuă. Au fost găsite și 14 telefoane mobile și șapte documente falsificate, precum și 32.000 de euro bani lichizi, citează Rador.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.