Plîngău avertizează: Sprijinul pentru Moldova riscă să devină simbolic, dacă forțele proeuropene pierd alegerile

Liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, lansează un apel ferm la unitate în rândul forțelor proeuropene, în contextul desfășurării summitului european găzduit astăzi de Republica Moldova. Într-o postare publică, acesta atenționează că, în lipsa unei coagulări reale a partidelor proeuropene, întreaga mobilizare internațională ar putea rămâne fără efect concret după alegerile parlamentare din 28 septembrie.

„Toată această mobilizare internațională riscă să rămână doar un gest simbolic, dacă alegerile vor fi pierdute de forțele proeuropene”, a declarat Plîngău, avertizând asupra riscului ca partidele democratice să intre în campanie divizate, fiecare urmărind câteva mandate în plus sau salvarea propriei supraviețuiri politice.

El subliniază că, în timp ce partidele pro-Kremlin își unesc eforturile, tabăra proeuropeană riscă fie marginalizarea, fie o alianță hibridă, impusă de circumstanțe și controlată din umbră de Federația Rusă. „De pe scaunele alocate opoziției nu se construiește Europa. Se asistă sau se fac concesii periculoase”, avertizează liderul Platformei DA.

În final, Plîngău face apel la responsabilitate și acțiune comună: „Este momentul ca forțele proeuropene să colaboreze cu adevărat. Este timpul să acționăm. Împreună”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.