A jucat la Sheriff-ul oligarhului prorus Gușan, acum îi trimite pe opozanți să „pupe chirza rusească”

16 Nov. 2026, 14:09
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 14:09 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fotbalist al clubului Sheriff Tiraspol, finanțat de oligarhul transnistrean Victor Gușan, a lansat un atac la adresa opoziției de la tribuna Parlamentului, în timpul dezbaterilor cu privire la reforma salarizării. Parlamentarul i-a acuzat pe unii dintre colegii săi că mimează condamnarea războiului din Ucraina, dar continuă să întrețină legături cu Moscova și a folosit inclusiv expresia „se duc să pupe chirza rusească”.

Declarațiile vin din partea unui deputat care, înainte de a intra în politică, a evoluat pentru Sheriff Tiraspol, club asociat imperiului economic al lui Victor Gușan fost angajat KGB. Oligarhul deține și cetățenia rusă, iar investigații jurnalistice au documentat legături ale structurilor sale de afaceri cu Rusia, inclusiv suspiciuni privind conexiuni cu industria militară rusă.

De la tribuna Parlamentului, Potîrniche și-a început discursul cu o comparație inspirată din fabula „Greierele și furnica”, împărțind deputații în două categorii: cei care muncesc și cei care, în opinia sa, doar fac zgomot.

„O parte dintre deputați și Guvernul muncesc și aduc beneficii concrete moldoveanului, asemenea unei furnici. Iar alții îi dau cu balul, doar că în loc de vioară au telefonul în mână și o duzină de timp liber. Iertați-mă, hămăială fac”, a declarat parlamentarul.

Potîrniche a susținut că reforma salarizării va aduce mai multă echitate pentru antrenorii sportivi, ale căror venituri ar urma să crească cu aproximativ 23%, echivalentul a 2.600 de lei lunar.

Potrivit deputatului, clasa de salarizare a antrenorilor va crește cu 13 poziții, până la nivelul 65, în timp ce pentru antrenorii loturilor naționale aceasta va ajunge la aproximativ 70.

„Munca antrenorului va fi apreciată la fel cum este valorificată cea a unui învățător sau profesor. Salariul unui antrenor va crește cu aproximativ 23%. Asta înseamnă 2.600 de lei mai mult. E mult sau e puțin? Sigur nu este suficient”, a afirmat Potîrniche.

Parlamentarul a prezentat și o serie de cifre privind finanțarea sportului. Potrivit acestuia, alocările pentru federațiile sportive au crescut de la 36 de milioane de lei în 2021 la 91 de milioane în 2026, în timp ce premiile și indemnizațiile destinate sportivilor și antrenorilor au urcat de la 9 milioane la 74 de milioane de lei.

Totodată, deputatul a afirmat că finanțarea sportului la nivel local a crescut de la 341 de milioane de lei la 750 de milioane de lei, iar din bani europeni au fost construite 373 de obiective de infrastructură sportivă.

Discursul a căpătat ulterior o pronunțată tentă politică, Potîrniche acuzând o parte a opoziției că evită să numească Rusia drept agresor în războiul din Ucraina.

„Îl condamnă și își cumpără bilete la Moscova, înconjurând jumătate de continent pentru a pupa chirza rusească. Îl condamnă și călăresc Europa, de unde vin cu haine italienești”, a declarat deputatul.

El a continuat cu acuzații cu privire la distrugerea infrastructurii sportive, vânzarea terenurilor pentru construcții și degradarea condițiilor din școlile sportive, fără a prezenta în fragmentul discursului documente care să susțină fiecare dintre aceste afirmații.

Un element relevant în contextul criticilor sale la adresa relațiilor cu Rusia este propriul trecut profesional. Potîrniche a recunoscut anterior că, în perioada în care juca la Sheriff Tiraspol, fotbaliștii știau că finanțarea clubului venea de la Victor Gușan, dar nu erau interesați de proveniența banilor.

„Toți știau cine finanțează clubul, dar niciodată nimeni nu-și punea întrebarea care este sursa de finanțare. Știau că este un patron, Victor Gușan, dar de unde lua el banii nu interesa pe nimeni”, declara Potîrniche.

Fostul fotbalist a dezvăluit atunci că jucătorii moldoveni de la Sheriff încasau salarii cuprinse, de regulă, între 3.000 și 5.000 de euro lunar, iar fotbaliștii străini puteau primi între 15.000 și 30.000 de euro.

Într-un alt interviu, acordat ulterior pentru PRO TV, actualul deputat PAS a descris regiunea transnistreană drept un „SRL al lui Victor Gușan”, afirmând că oligarhul controla mecanismele economice și financiare ale regiunii separatiste.

Victor Gușan este unul dintre fondatorii holdingului Sheriff, cu o influență economică și politică majoră în regiunea transnistreană. Investigațiile RISE Moldova au documentat inclusiv deținerea cetățeniei ruse de către omul de afaceri, precum și rețeaua sa de companii și relațiile economice transfrontaliere.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.