Din discursul lui Snegur, la prezentarea primului proiect al Constituției: Avem nevoie de independență reală

„Avem nevoie de suveranitate și independență reală”, spunea primul președinte Mircea Snegur, pe 2 martie 1993, când în Legislativ a fost prezentat primul proiect al Constituției Moldovei. Șeful de stat era președintele Comisiei responsabile de elaborarea Legii Supreme a țării.

Oficialul a vorbit în fața deputaților aleși democratic despre eliberarea națională și a menționat că, pentru a supraviețui ca stat, Republica Moldova independentă trebuie să își consfințească mecanismul de funcționare a democrației și dreptului – adică să adopte Constituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru a supraviețui ca stat, avem nevoie de suveranitate și independență reală, unica condiție ce ne-ar da posibilitatea să ne regăsim, să ne recăpătăm pe noi înșine, cum s-ar zice, de la obligația de a asculta la dreptul de a întreba.

Adevărul însă rămâne adevăr. Suntem suverani și independenți de jure, dar nu și de facto. Timpul care s-a scurs ne-a demonstrat o dată în plus că nu este suficientă doar proclamarea independenței și suveranității. Aceste valori supreme, fără de care existența unui stat e de neconceput, trebuie confirmate și cucerite zi de zi, pas cu pas.

Unul dintre pașii de bază constă în acest sens constă în adoptarea Constituției Republicii Moldova, care ar consfinți mecanismul de edificare și funcționare a statului democratic bazat pe drept”, declara Mircea Snegur.

Constituția Republicii Moldova urma să fie aprobată abia pe 29 iulie 1994, iar între timp componența Comisiei care o elabora s-a schimbat. Doctorul în drept Nicolae Osmochescu și-a amintit la RLIVE TV că în primul proiect al Legii Supreme nu era pomenită pretinsa limbă moldovenească, iar neutralitatea a fost inclusă în document pentru a impulsiona Rusia să își retragă trupele din regiunea transnistreană și pentru a se asigura că Moldova nu va deveni aliata Kremlinului în cadrul unor acorduri militare din cadrul CSI.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.