91% din floarea-soarelui a plecat la export, iar fabricile de ulei ruginesc

În sezonul agricol 2024–2025, Republica Moldova a exportat un volum record de 558.784 de tone de floarea-soarelui, în creștere cu 4% față de sezonul precedent și peste nivelul din 2021–2022, arată analiza economistului Iurie Rija. Această creștere a exporturilor vine însă în contextul unei recolte naționale mai slabe decât anul trecut – doar 614.000 de tone, față de 758.400 de tone în sezonul 2023–2024.

Astfel, peste 91% din producția națională a fost exportată ca materie primă, fără procesare – o tendință tot mai accentuată care indică scăderea competitivității industriei de procesare internă. În sezonul precedent, ponderea exportului în total producție fusese de 70%.

La nivel de prețuri, floarea-soarelui a înregistrat o revenire ușoară, cu un preț mediu de 9,81 lei/kg, cu 21% mai mare decât în sezonul anterior (8,09 lei/kg), dar sub valorile record din anii anteriori. Valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 5,48 miliarde de lei, în creștere cu 25,8% față de sezonul 2023–2024 (4,36 miliarde lei).

Topul exportatorilor este condus în semestrul I 2025 de:

OROMIMEXPO SRL – 67.738 tone
RUSAGRO-PRIM SRL – 53.941 tone
AGROFLORIS-NORD SRL – 36.006 tone (în creștere față de anul trecut, datorită scăderii rentabilității procesării interne)

Printre procesatorii tradiționali, TransOil Refinery SRL a exportat doar 7.810 tone, în contextul în care prețul ridicat al materiei prime și cel scăzut al uleiului brut au redus marjele de procesare.

Structura destinațiilor s-a schimbat: Turcia a devenit cel mai mare cumpărător – 236.197 tone la un preț mediu de 11,2 lei/kg, depășind România – liderul tradițional din perioada 2022–2024. România a importat în acest sezon 188.676 tone la un preț mediu de 10,4 lei/kg, iar Bulgaria a urmat cu 92.874 tone (10,7 lei/kg). Alte destinații – Grecia, Polonia, Serbia, Germania, Cehia, Irak și Olanda – au rămas active, dar la volume reduse.

Pe partea de importuri, Moldova a continuat să importe volume modeste: doar 3.400 tone în semestrul I din 2025, după ce în 2024 au fost importate circa 4.000 tone. Această scădere este efectul introducerii sistemului de licențiere a importurilor, care a restrâns drastic piața și a lăsat loc doar pentru importuri de semințe speciale destinate însămânțărilor sau industriei de snacksuri și cofetărie.

Cei mai activi importatori au fost:

System Capital Management SRL – 837 tone (H1 2025)
Vadalex Agro SRL – 441 tone
Diazchim SRL, Bioprotect SRL și Agrostoc CI – între 90 și 270 tone fiecare

Pentru sezonul agricol 2025–2026, se anticipează o recoltă mai bună față de anul trecut, estimată la peste 800.000 de tone, datorită condițiilor agrometeorologice favorabile. Randamentul mediu estimat este de 2,0 tone/ha, peste media ultimilor 5 ani. Suprafața semănată este de circa 414 mii hectare.

Totuși, diferențele regionale rămân mari: în nord se raportează randamente de 2,5–3,0 t/ha, în timp ce sudul țării, afectat de secetă, abia atinge 0,8–1,5 t/ha.

Concluziile lui Rija arată o dependență tot mai mare de exportul brut de materie primă, în defavoarea procesării interne, pe fundalul unui dezechilibru între prețul ridicat al semințelor și prețul scăzut al uleiului. În lipsa unor politici clare de susținere a industriei de procesare, Moldova riscă să-și consolideze statutul de exportator de materie primă, nu de valoare adăugată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorerlui #ulei #import #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău, rebotezat „Eugen Doga”, intră într-o nouă etapă de dezvoltare, cu o investiție ambițioasă de peste 700 milioane lei pentru extinderea terminalului de pasageri. Proiectul, lansat cu exact două luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, ridică semne de întrebare privind oportunitatea electorală a momentului anunțului.

Potrivit directorului Aeroportului, Sergiu Spoială, lucrările ar urma să înceapă în cursul acestui an, imediat după desemnarea prin licitație a companiei de construcție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Suprafața terminalului va fi extinsă cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, iar finanțarea se va face integral din veniturile proprii ale aeroportului – inclusiv din traficul generat de cetățenii ucraineni, care reprezintă în prezent circa 20–21% din totalul pasagerilor.

Proiectul, care a costat 6,5 milioane de lei a fost elaborat de OATUCL, prevede reorganizarea completă a zonelor de check-in și procesare bagaje, construcția unor extensii moderne în zona de plecări, dar și introducerea unor tehnologii avansate: FAST TRACK pentru flux rapid, ABC-gate-uri pentru control automatizat al pașapoartelor și sisteme de tip self-service pentru bagaje. Vor fi amenajate noi zone de așteptare, extins business lounge-ul, dar și create spații suplimentare pentru confortul pasagerilor – terasă acoperită, cabine de duș etc.

Întrebat dacă termenul de finalizare din 2026 este realist, Spoială a declarat că „marea parte a proiectului a fost deja realizată la nivel tehnic”, iar procedura de desemnare a constructorului „nu va mai dura mult”. „Indiferent de ce va fi în viitor, odată ce proiectul a fost lansat, el trebuie dus la capăt”, a mai spus acesta.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de 2,5 milioane de pasageri. Administrația estimează că până la finalul anului va fi depășit pragul de 5 milioane – o cifră record care justifică, în viziunea conducerii, necesitatea extinderii terminalului.

Rămâne de văzut dacă proiectul va fi dus la capăt conform calendarului și bugetului anunțat – sau dacă planurile de dezvoltare vor rămâne în istorie drept o altă promisiune lansată la timp pentru alegeri.