Moldova, printre codașii Europei la salarii brute, dar cu una dintre cele mai mici poveri fiscale pe muncă

04 Aug. 2025, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Aug. 2025, 10:12 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se situează în continuare în rândul țărilor cu cele mai mici salarii brute lunare, alături de Ucraina, Kosovo și Albania, cu valori sub 1.000 de euro. În contrast, Austria și Germania depășesc 4.000 de euro lunar, iar România înregistrează salarii brute de peste 1.850 euro. În cazul Republicii Moldova, salariul brut mediu în sectorul privat este estimat la circa 745–770 euro lunar, potrivit firma internațională de audit și consultanță Forvis Mazars, care compară regimurile fiscale din 22 de țări europene și 3 din Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova.

Chiar și după ajustarea salariilor la paritatea puterii de cumpărare (PPP), decalajele dintre estul și vestul continentului rămân semnificative, în ciuda reducerii aparente a diferențelor.

Un aspect unde Republica Moldova se detașează este nivelul redus al poverii fiscale pe muncă („tax wedge”) – diferența dintre costul total al angajatorului și venitul net al angajatului. Moldova se situează între 13 și 16%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. În comparație, media regională este de 38%, iar în Germania și Slovacia nivelul depășește 49%. România, în ciuda cotei unice de 10% pe venitul persoanelor fizice, are o povară totală de peste 40% din cauza contribuțiilor sociale ridicate.

În ceea ce privește impozitul pe profit, Moldova nu este detaliată în raportul Mazars, dar în alte state cota variază de la 9% în Ungaria, la 10% în Bulgaria și Bosnia, până la 30% în Germania. România are o cotă de 16%, însă a introdus suprataxe pentru bănci și companii mari, ceea ce duce la un impozit efectiv mai ridicat în multe cazuri.

Raportul mai arată că Moldova rămâne în urma altor țări din regiune la capitolul digitalizare fiscală. În timp ce Ungaria și România implementează sisteme electronice avansate pentru TVA, facturare și raportare (e-Factura, SAF-T, e-Transport), Moldova nu este menționată printre statele care au făcut pași decisivi în această direcție.

Totodată, Moldova nu se regăsește printre cele 14 țări din regiune care au implementat regulile OECD privind impozitul minim global de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 milioane euro. Aceste reguli au fost aplicate deja de state precum Austria, Polonia, Ungaria și România, semnalând un angajament mai ferm pentru alinierea la standardele internaționale în materie de fiscalitate corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Mai 2026, 09:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Mai 2026, 09:29 // Actual //  Ursu Victor

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!