Inflația încetinește ușor, dar rămâne peste țintă. Tarifele la energie țin prețurile sus

Rata anuală a inflației în Republica Moldova s-a redus de la 8,8% în martie 2025 la 8,2% în iunie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Media anuală a inflației pentru trimestrul II a constituit 7,9%, cu 0,9 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul precedent.

BNM precizează că, în lipsa impactului generat de ajustarea tarifelor la gaz, energie termică și energie electrică, inflația anuală ar fi fost de circa 5,7% în iunie, nivel situat în intervalul țintă. Cu toate acestea, indicatorul rămâne peste limita superioară a intervalului de variație, pe fondul scumpirilor reglementate și al efectelor condițiilor agrometeorologice nefavorabile asupra prețurilor alimentelor.

BNM estimează că inflația anuală va continua să scadă în a doua jumătate a anului 2025 și începutul lui 2026, revenind în intervalul țintă în primul trimestru al anului viitor, unde se va menține aproape de limita inferioară până la sfârșitul perioadei de prognoză. Valoarea maximă din acest an este așteptată în trimestrul III 2025, iar cea minimă – în trimestrul III 2026.

Pe fundalul temperării inflației, Comitetul executiv al BNM a decis, la ședința din 7 august 2025, reducerea ratei de bază cu 0,25 puncte procentuale, la 6,25% anual. Ratele la creditele overnight și depozitele overnight au fost ajustate la 8,25% și, respectiv, 4,25%. Normele rezervelor obligatorii au fost menținute neschimbate.

BNM menționează că măsurile de relaxare urmăresc stimularea cererii interne și susținerea investițiilor, păstrând în același timp un cadru restrictiv suficient pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste.

La nivel internațional, tabloul economic este marcat de războiul comercial dintre SUA și principalii parteneri, de escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu și de lipsa progresului în negocierile de pace Rusia–Ucraina. Cotațiile petrolului și gazelor rămân volatile, iar stocurile europene de gaze sunt sub nivelul din 2024. În plus, majorarea TVA anunțată în România va pune presiune suplimentară pe inflația regională.

BNM subliniază că incertitudinile externe, evoluția tarifelor la resursele energetice și riscurile geopolitice pot influența traiectoria inflației pe termen scurt și mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile aflate în dificultate ar putea fi restructurate prin procedura de rezoluție în loc să ajungă la lichidare, inclusiv în cazul instituțiilor de dimensiuni mici și mijlocii. Autoritățile pregătesc noi reguli care ar permite aplicarea acestui mecanism atunci când rezoluția protejează mai bine depozitele clienților și stabilitatea financiară. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul modifică substanțial Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. În esență, autoritățile vor avea un mecanism mai flexibil pentru a interveni atunci când o bancă ajunge într-o situație financiară gravă, fără ca aceasta să fie trimisă automat în procedura obișnuită de lichidare.

Rezoluția presupune gestionarea controlată a unei bănci aflate în criză. În funcție de situație, pot fi transferate active și datorii către o altă instituție, poate fi creată o instituție-punte sau pot fi aplicate alte instrumente pentru menținerea serviciilor esențiale și protejarea deponenților.

O regulă importantă stabilește cine suportă pierderile. Până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Fondul de rezoluție bancară și instrumentele publice de stabilizare financiară vor putea fi utilizate numai după ce acționarii, deținătorii altor instrumente de proprietate, ai instrumentelor de capital relevante și ai altor datorii eligibile au contribuit la absorbția pierderilor și la recapitalizarea instituției.

Se modifică și nivelul-țintă al Fondului de rezoluție bancară. În prezent, acesta este stabilit la 3% din suma depozitelor acoperite ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie al celui de-al patrulea an de la semnarea tratatului de aderare la UE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2034, ținta va fi de 1%. Până atunci, BNM va stabili niveluri intermediare.

Fondul este alimentat în principal din contribuțiile instituțiilor de credit. BNM stabilește contribuțiile anuale, ținând cont inclusiv de ciclul economic și de impactul acestora asupra situației financiare a băncilor. Dacă resursele acumulate nu sunt suficiente, pot fi solicitate și contribuții extraordinare.

Proiectul stabilește mai clar și implicarea Fondului de garantare a depozitelor. Acesta va putea contribui, în anumite condiții, la finanțarea unor operațiuni prin care depozitele și anumite active sau datorii sunt transferate către o altă instituție, astfel încât clienții să își poată păstra accesul la bani.

Documentul introduce și o limită de 2,5% pentru anumite situații. Dacă valoarea totală a activelor unei instituții de credit aflate în rezoluție este cuprinsă între echivalentul a 30 de miliarde și 80 de miliarde de euro, contribuția Fondului de garantare a depozitelor pentru operațiunile respective nu va putea depăși 2,5% din totalul datoriilor instituției, inclusiv fondurile proprii.

O altă noutate este extinderea cadrului de rezoluție dincolo de sectorul bancar. În prezent, legea stabilește reguli și proceduri de redresare și rezoluție pentru băncile din Republica Moldova. Proiectul extinde acest mecanism asupra instituțiilor de credit, firmelor de investiții, anumitor societăți financiare holding și altor entități care fac parte din grupuri financiare.

Pentru firmele de investiții, autoritatea de rezoluție va fi Comisia Națională a Pieței Financiare. Acestea vor contribui la propriul fond de rezoluție, iar suma achitată de fiecare firmă va fi ajustată în funcție de profilul său de risc. Dacă resursele disponibile nu vor fi suficiente pentru acoperirea costurilor unei intervenții, firmele de investiții vor putea fi obligate să achite contribuții extraordinare.