Cine a umflat piața imobiliară! În trei luni apartamentele s-au scumpit cu 2500 de euro

Apartamentele în municipiul Chișinău au continuat să se scumpească, însă într-un ritm mai moderat. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) a urcat la 222,0%, în trimestrul doi al anului 2025, în creștere cu 4,9% față de trimestrul I și cu 33,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Pe piața primară, indicele a ajuns la 231,0% (+4,6% trimestrial), iar pe piața secundară la 215,2% (+5,0% trimestrial). În același timp, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a scăzut cu 34,4%, în timp ce ponderea achizițiilor finanțate prin credite ipotecare a urcat la 71,6% din total, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

BNM subliniază că această evoluție este influențată semnificativ de programul guvernamental „Prima Casă Plus”, care a stimulat cererea și a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare prin acest mecanism. De la lansarea programului, în trimestrul III 2024, numărul creditelor ipotecare a crescut de la 310 la 1.631 în trimestrul II 2025, reprezentând deja peste jumătate din totalul contractelor ipotecare noi.

Mediana prețului de ofertă pentru un apartament în Chișinău a crescut în ultimele trei luni de la 104.500 euro la 107.000 euro, confirmând presiunea continuă asupra accesibilității locuințelor.

BNM avertizează că monitorizează îndeaproape piața imobiliară și dispune de instrumente macroprudențiale pentru a interveni, dacă va fi necesar, pentru a preveni acumularea de riscuri sistemice și pentru a proteja stabilitatea sectorului bancar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.