Cine a umflat piața imobiliară! În trei luni apartamentele s-au scumpit cu 2500 de euro

Apartamentele în municipiul Chișinău au continuat să se scumpească, însă într-un ritm mai moderat. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) a urcat la 222,0%, în trimestrul doi al anului 2025, în creștere cu 4,9% față de trimestrul I și cu 33,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Pe piața primară, indicele a ajuns la 231,0% (+4,6% trimestrial), iar pe piața secundară la 215,2% (+5,0% trimestrial). În același timp, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a scăzut cu 34,4%, în timp ce ponderea achizițiilor finanțate prin credite ipotecare a urcat la 71,6% din total, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

BNM subliniază că această evoluție este influențată semnificativ de programul guvernamental „Prima Casă Plus”, care a stimulat cererea și a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare prin acest mecanism. De la lansarea programului, în trimestrul III 2024, numărul creditelor ipotecare a crescut de la 310 la 1.631 în trimestrul II 2025, reprezentând deja peste jumătate din totalul contractelor ipotecare noi.

Mediana prețului de ofertă pentru un apartament în Chișinău a crescut în ultimele trei luni de la 104.500 euro la 107.000 euro, confirmând presiunea continuă asupra accesibilității locuințelor.

BNM avertizează că monitorizează îndeaproape piața imobiliară și dispune de instrumente macroprudențiale pentru a interveni, dacă va fi necesar, pentru a preveni acumularea de riscuri sistemice și pentru a proteja stabilitatea sectorului bancar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.