Canada impune sancțiuni pentru Irina Vlah și mai multe persoane afiliate lui Șor

29 Aug. 2025, 10:22
 // Categoria: Slider // Autor:  Canasina Valentina
29 Aug. 2025, 10:22 // Slider //  Canasina Valentina

Canada a impus sancțiuni împotriva a 16 persoane fizice și două entități pentru implicarea lor în activități de interferență malignă ale Rusiei în Republica Moldova. Măsurile au fost anunțate joi, 28 august curent, de ministra canadiană a Afacerilor Externe, Anita Anand, în baza Regulamentului privind Măsurile Economice Speciale (Moldova).

Printre persoanele sancționate se numără Irina Vlah, oficiali și asociați ai partidului Șor, foști oficiali moldoveni, reprezentanți ai administrației din Găgăuzia și membri ai mass-mediei pro-ruse implicați în campanii de dezinformare. Lista completă include: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznetov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun.

Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul Guvernului Canadei, acești indivizi au participat activ la eforturi coordonate destinate destabilizării guvernului ales democratic în Moldova. Ei sunt asociați cu politicianul și omul de afaceri Ilan Shor, care a fost sancționat de Canada și care a fugit din Moldova în 2019.

„Canada condamnă ferm orice încercări de a influența, a interveni, a corupe sau a discredita guvernele legitime și democratice. Astăzi, ne reafirmăm sprijinul pentru Guvernul ales democratic al Moldovei și eforturile sale de a implementa reforme democratice, de a contracara interferența malefică a Rusiei și de a recâștiga suveranitatea totală în granițele sale recunoscute internațional”, a declarat Anita Anand, Ministrul Afacerilor Externe.

De asemenea, sancțiunile se aplică și pentru blocul politic „Victorie” și Asociația Obștească – Asociația Persoanelor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Regulamentele privind Măsurile Economice Speciale (Moldova) impun o interdicție de desfășurare a activităților, un îngheț efectiv al activelor, asupra persoanelor listate.

„Acestea interzic oricărei persoane din Canada și oricărui canadian aflat în afara Canadei să desfășoare activități referitoare la bunuri, indiferent de locația acestora, care sunt deținute, controlate sau gestionate de o persoană listată sau de o persoană care acționează în numele unei persoane listate; să încheie sau să faciliteze orice tranzacție legată de o activitate interzisă de aceste Regulamente; să ofere servicii financiare sau servicii conexe în legătură cu o activitate interzisă de aceste Regulamente; să pună la dispoziție bunuri, indiferent de locația acestora, unei persoane listate sau unei persoane care acționează în numele unei persoane listate; și să ofere orice servicii financiare sau alte servicii conexe unei persoane listate sau în beneficiul acesteia”, este menționat pe pagina Guvernului canadian.

Aceste măsuri urmăresc descurajarea activităților de dezinformare și protejarea integrității proceselor democratice din Moldova.

Prima rundă de sancțiuni în conformitate cu Regulamentele de Măsuri Economice Speciale (Moldova) a fost anunțată pe 1 iunie 2023. Aceasta a urmat angajamentului Canadei făcut în mai 2023 de a submina capacitatea Rusiei de a continua invazia sa nejustificată a Ucrainei prin teritoriul Moldovei, de a contracara eforturile de destabilizare ruse în regiune și de a susține guvernul ales democratic al Moldovei.

Din 2014, Canada a impus sancțiuni asupra a mai mult de 3.300 de indivizi și entități din Rusia, Belarus, Ucraina și Moldova care sunt complici în violarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Multe dintre aceste sancțiuni au fost impuse în coordonare cu aliații și partenerii Canadei.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.